Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru re├«nchiriere

RE├ÄNCHIRI├ü, re├«nchiriez, vb. I. Tranz. A ├«nchiria din nou. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Pref. re- + ├«nchiria.
RE├ÄNCHIRI├ëRE, re├«nchirieri, s. f. Ac╚Ťiunea de a re├«nchiria ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] ÔÇô V. re├«nchiria.
RE├ÄNCHIRI├ü, re├«nchiriez, vb. I. Tranz. A ├«nchiria din nou. [Pr.: -ri-a] ÔÇô Re1- + ├«nchiria.
RE├ÄNCHIRI├ëRE, re├«nchirieri, s. f. Ac╚Ťiunea de a re├«nchiria ╚Öi rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] ÔÇô V. re├«nchiria.
re├«nchiri├í (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 re├«nchiri├íz─â, 1 pl. re├«nchiri├ęm (-ri-em); conj. prez. 3 s─â re├«nchiri├ęze; ger. re├«nchiri├şnd (-ri-ind)
re├«nchiri├ęre s. f., g.-d. art. re├«nchiri├ęrii; pl. re├«nchiri├ęri
reînchiriá vb. închiria
re├«nchiri├ęre s. f. ├«nchiriere
*re├«nchiri├ęz v. tr. (re- ╚Öi ├«nchiriez). ├Änchiriez ─şar. V. reloca╚Ťiune.

Reînchiriere dex online | sinonim

Reînchiriere definitie

Intrare: reînchiria
reînchiria verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: reînchiriere
reînchiriere substantiv feminin