Dicționare ale limbii române

2 intrări

10 definiții pentru reînceput

REÎNCÉPE, reîncép, vb. III. Tranz. și intranz. A începe din nou, a începe de la capăt; a relua. – Pref. re- + începe.
REÎNCÉPE, reîncép, vb. III. Tranz. și intranz. A începe din nou, a începe de la capăt; a relua. – Re1- + începe.
REÎNCÉPE, reîncép, vb. III. Tranz. A începe din nou, a relua. Coborî capul și reîncepu să citească. DUMITRIU, N. 40. Funcționarii... reîncepeau să abuzeze. BOLINTINEANU, O. 433. A invitat pe agenții și plenipotenții puterilor străine din București ca să reînceapă relațiunile lor diplomatice cu guvernul cel nou. GHICA, A. 129. ◊ Intranz. În sine împăcată reîncep-eterna pace. EMINESCU, O. I 112. Dupe repaos, colinda prin pustii reîncepe cu aceeași plăcere. ODOBESCU, S. III 17.
reîncépe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîncép, imperf. 3 sg. reîncepeá; part. reîncepút
reîncépe vb. începe
REÎNCÉPE vb. 1. v. relua. 2. a (se) redeschide, a (se) relua. (Au ~ cursurile.)
A REÎNCÉPE reîncép 1. tranz. A începe din nou. ~ lucrul. 2. intranz. (despre activități) A începe din nou. Cursurile reîncep. /re- + a începe
reîncepe v. a începe din nou.
*reîncép, -cepút, a -cépe v. tr. (re- și încep). Încep ĭar.
REÎNCEPE vb. 1. a relua, (prin Olt.) a prencepe, (înv.) a reapuca. (A ~ lucrul.) 2. a (se) redeschide, a (se) relua. (Au ~ cursurile.)

Reînceput dex online | sinonim

Reînceput definitie

Intrare: reîncepe
reîncepe verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: reînceput
reînceput participiu