reîmprospăta definitie

9 definiții pentru reîmprospăta

REÎMPROSPĂTÁ, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie. – Pref. re- + împrospăta.
REÎMPROSPĂTÁ, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta din nou; fig. a reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie. – Re1- + împrospăta.
REÎMPROSPĂTÁ, reîmprospătez, vb. I. Tranz. A împrospăta (ceva) din nou, a face (ceva) să fie din nou proaspăt. ♦ Fig. A reaminti, a readuce în memorie.
reîmprospătá (a ~) vb., ind. prez. 3 reîmprospăteáză
reîmprospătá vb., ind. prez. 1 sg. reîmprospătéz, 3 sg. și pl. reîmprospăteáză
REÎMPROSPĂTÁ vb. v. reaminti.
A REÎMPROSPĂTÁ ~éz tranz. A împrospăta din nou. * ~ în memorie a recăpăta, printr-un efort, cunoștințele căpătate în trecut. /re + a împrospătă
reîmprospătà v. 1. a împrospăta din nou; 2. fig. a aduce iar aminte.
*reîmprospătéz v. tr. (re- și împrospătez). Greșit îld. împrospătez.

reîmprospăta dex

Intrare: reîmprospăta
reîmprospăta verb grupa I conjugarea a II-a