Dicționare ale limbii române

23 definiții pentru raționat

RAȚIONÁ2, raționez, vb. I. Tranz. A face rații; a raționaliza (2). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. rationner, it. razionare.
RAȚIONÁ1, raționez, vb. I. Intranz. A gândi în mod logic, a judeca rațional. [Pr.: -ți-o-] – Din rațiune (după fr. raisonner).
RAȚIONÁT, -Ă, raționați, -te, adj. Raționalizat. [Pr.: -ți-o-] – V. raționa2.
RAȚIONÁ2, raționez, vb. I. Tranz. A face rații; a raționaliza (2). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. rationner, it. razionare.
RAȚIONÁ1, raționez, vb. I. Intranz. A gândi în mod logic, a judeca rațional. [Pr.: -ți-o-] – Din rațiune (după fr. raisonner).
RAȚIONÁT, -Ă, raționați, -te, adj. Raționalizat. [Pr.: -ți-o-] – V. raționa2.
RAȚIONÁ, raționez, vb. I. 1. Intranz. A gîndi; a gîndi bine, logic, a judeca rațional. 2. Tranz. A raționaliza (2).
RAȚIONÁT, -Ă, raționați, -te, adj. Supus unui consum dirijat, după norme dinainte stabilite. Produse raționate.
raționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 raționeáză
raționá (a gândi logic, a raționaliza) vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. raționéz, 3 sg. și pl. raționeáză
RAȚIONÁ vb. a raționaliza. (A ~ consumul de petrol.)
RAȚIONÁ vb. v. chibzui.
RAȚIONÁ1 vb. I. 1. intr. A judeca, a gândi rațional. 2. tr. (Rar) A raționaliza. [Pron. -ți-o-. / cf. rațiune, după it. razionare, fr. raisonner].
RAȚIONÁ2 vb. I. tr. A raționaliza. [Pron. -ți-o-. / < fr. rationner, it. razionare].
RAȚIONÁ vb. I. intr. a judeca, a gândi rațional. II. tr. a raționaliza. (după fr. raisonner)
A RAȚIONÁ2 ~éz tranz. (materiale, produse etc.) A împărți în rații; a raționaliza. [Sil. -ți-o-] /Din rațiune
A RAȚIONÁ1 ~éz intranz. A pune în funcțiune rațiunea; a judeca. ~ asupra unei probleme. [Sil. -ți-o-] /Din rațiune
raționà v. 1. a se servi de rațiune spre a cunoaște și judeca ceva; 2. a repartiza (în timp de răsboiu) proviziunile sau combustibilul.
raționat a. 1. conform regulelor raționamentului; 2. care este rezultatul unui raționament: alegere raționată; 3. se zice de orice metodă ce dă seamă de regulă: gramatică raționată.
*raționát, -ă adj. Rezultat din raționament: problemă bine raționată. Bazat pe raționament: metodă, aritmetică raționată.
raționéz v. intr. (d. rațiune; it. ragionare, fr. raisonner și rationner). Judec, apreciez: a raționa bine. Fac obĭecțiunĭ în loc să ascult ordinele saŭ mustrările: copiiĭ nu trebuĭe să raționeze. V. tr. Supun raționamentuluĭ, calculez: acest actor îșĭ raționează bine rolurile. Daŭ cu rațiunea (cu porția) ca să nu se consume prea răpede alimentele ș. a. (ca’n timp de războĭ): a raționa pînea. Supun regimuluĭ raționăriĭ: a raționa țara, un bolnav (ca să nu mănînce prea mult).
RAȚIONA vb. a raționaliza. (A ~ consumul de petrol.)
RAȚIONA vb. a chibzui, a cugeta, a gîndi, a judeca, a medita, a reflecta, (înv.) a meditarisi, a mîndri, a rezona, a semui. (Vrea să ~ în liniște.)

Raționat dex online | sinonim

Raționat definitie

Intrare: raționa (raționaliza)
raționa conjugarea a II-a grupa I verb
  • silabisire: ra-ți-o-na
Intrare: raționa (gândi)
raționa conjugarea a II-a grupa I verb
  • silabisire: ra-ți-o-na
Intrare: raționat
raționat