RAZÁNȚĂ, razanțe, s. f. Proprietate a traiectoriei descrise de un proiectil aruncat de o gură de foc de a avea curbură mică. ♦ Distanța până la care o traiectorie se păstrează paralel și la mică înălțime față de pământ. – Din fr. rasance, germ. Rasanz.

RAZÁNȚĂ, razanțe, s. f. Proprietate a traiectoriei descrise de un proiectil aruncat de o gură de foc de a avea curbură mică. ♦ Distanța până la care o traiectorie se păstrează paralel și la mică înălțime față de pământ. – Din fr. rasance, germ. Rasanz.

RAZÁNȚĂ, razanțe, s. f. Proprietate a traiectoriei unui mobil de a avea curbură mică. ♦ Porțiune din traiectoria unui mobil, care e aproape paralelă cu pămîntul.

razánță s. f., g.-d. art. razánței; pl. razánțe

razánță s. f., g.-d. art. razánței; pl. razánțe

RAZÁNȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este razant; (spec.) calitate a traiectoriei unui mobil de a avea curbura mică. ♦ Porțiune de traiectorie (aproape) paralelă cu orizontala. [Cf. fr. rasance, germ. Rasanz].

RAZÁNȚĂ s. f. proprietate a traiectoriei unui mobil de a avea curbura mică. (< fr. rasance, germ. Rasanz)