RAVÉNĂ, ravene, s. f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili. – Din fr. ravin.

RAVÉNĂ, ravene, s. f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili. – Din fr. ravin.

ravénă s. f., g.-d. art. ravénei; pl. ravéne

ravená vb., ind. prez. 3 sg. și pl. raveaneáză

ravénă s. f., g.-d. art. ravénei; pl. ravéne

RAVÉNĂ s.f. Vale de eroziune săpată de un torent. [Var. ravină s.f. / < fr. ravine].

RAVENÁ vb. tr. (despre apele de șiroire, puhoaie, torenți) a roade, a săpa șanțuri de diferite dimensiuni. (< fr. raviner)

RAVÉNĂ s. f. vale de eroziune săpată de un torent. (< fr. ravin)

RAVÉNĂ ~e f. Vale strâmtă cu versanți abrupți, formată prin eroziune de șuvoaie. /<fr. ravin

RAVÉNĂ (< fr.) s. f. (GEOMORF.) Formă negativă de relief în general cu adâncimi mai mari de 2 m, rezultată ca urmare a eroziunii în adâncime efectuată de apa de ploaie care se scurge pe versanți; are aspect de vale strâmtă cu versanți abrupți, instabili adâncită în sol sau în depozitele de versant; poate evolua spre un organism torențial. Se formează îndeosebi pe versanți despăduriți, în regiuni cu roci sedimentare neconsolidate.