rateu definitie

11 definiții pentru rateu

RATÉU, rateuri, s. n. 1. Defect în funcționarea unor motoare datorită căruia arderea combustibilului se face incomplet, producând o explozie falsă, care nu poate pune motorul în mișcare; p. ext. pocnetul care însoțește falsa explozie. 2. Încercare nereușită de a trage un foc de armă sau de a aprinde un explozibil. – Din fr. raté.
RATÉU, rateuri, s. n. 1. Defect în funcționarea unor motoare datorită căruia arderea combustibilului se face incomplet, producând o explozie falsă, care nu poate pune motorul în mișcare; p. ext. pocnetul care însoțește falsa explozie. 2. Încercare nereușită de a trage un foc de armă sau de a aprinde un explozibil. – Din fr. raté.
RATÉU, rateuri, s. n. 1. Defect în funcționarea unui motor cu explozie, datorită căruia arderea combustibilului se face incomplet, producînd o explozie falsă, care nu poate pune motorul în mișcare; p. ext. pocnetul care însoțește falsa explozie. 2. Încercare nereușită de a trage un foc de armă sau de a aprinde un explozibil.
ratéu s. n., art. ratéul; pl. ratéuri
ratéu s. n., art. ratéul; pl. ratéuri
RATÉU s.n. 1. Neexplodare, neaprindere a unui proiectil, a unei arme de foc, a unui exploziv. 2. (Tehn.) Defect de funcționare a unui motor cu explozie, care constă în arderea incompletă a combustibilului. [Pron. -teu. / < fr. raté].
RATÉU s. n. 1. neaprindere a pulberii unui proiectil; proiectil neexplodat. 2. defect în funcționarea unui motor cu explozie, datorită arderii incomplete a combustibilului, care produce o falsă explozie. 3. (fam.) gafă. (< fr. raté)
RATÉU ~ri n. 1) Defect în funcționarea unui motor, care constă în arderea incompletă a combustibilului fără a dezvolta un lucru mecanic. 2) Explozie falsă produsă de un motor cu un asemenea defect. 3) Eșec de tragere a unei arme de foc sau de declanșare a unei explozii. /<fr. raté
RATÉU (< fr.) s. n. 1. Defecțiune în funcționarea motorului cu electroaprindere, care constă în arderea unei părți a amestecului de combustibil fără dezvoltare de lucru mecanic util. Se manifestă prin producerea flăcării în colectorul de admisie, însoțită de efectul sonor numit „tușire”. 2. Cartuș a cărui încărcătură de azvârlire nu a luat foc în urma percuției capsei. 3. Proiectil care nu a explodat la țintă. 4. (Fam.) Gafă.
a da rateuri expr. (er.d. bărbați) a avea un eșec sexual.
rateu, rateuri s. n. (er.) eșec sexual (al bărbatului).

rateu dex

Intrare: rateu
rateu substantiv neutru