RÁSTRU s. n. Ansamblul liniilor (orizontale) în care este descompusă o imagine de televiziune. – Cf. germ. Raster.

RÁSTRU s. n. Ansamblul liniilor (orizontale) în care este descompusă o imagine de televiziune. – Cf. germ. Raster.

rástru s. n., art. rástrul

rástru s. n., art. rástrul

RASTRU s.n. Raster (3). [< lat. rastrum – greblă].

RÁSTRU s. n. raster (3). (după germ. Raster)

RÁSTRU ~e n. Ansamblu de linii orizontale din care este constituită o imagine de televiziune. /cf. germ. Raster

RÁSTRU (< germ.; lat. rastrum „greblă”) s. n. Ansamblul liniilor (orizontale) în care este descompusă o imagine de televiziune. Conform normei de televiziune din România, r. este format din 625 de linii.