raster definitie

10 definiții pentru raster

RÁSTER, rastere, s. n. 1. Placă de sticlă pătrată sau rotundă, liniată special, folosită în tipografie; sită fotografică. 2. Instrument pentru liniat portative, putând trage deodată cinci linii paralele. 3. Rastru. – Din germ. Raster.
RÁSTER, rastere, s. n. 1. Placă de sticlă pătrată sau rotundă, liniată special, folosită în tipografie; sită fotografică. 2. Instrument pentru liniat portative, putând trage deodată cinci linii paralele. 3. Rastru. – Din germ. Raster.
RÁSTER, rastere, s. n. Placă de sticlă, pătrată sau rotundă, liniată special și folosită în tipografie la reproducerea anumitor figuri.
ráster (instrument) s. n., pl. rástere
ráster s. n., pl. rástere
RÁSTER s. (FOTO) sită fotografică.
RÁSTER s.n. 1. Placă din sticlă cu o rețea fină de linii compuse din puncte, folosită în tipografie. 2. Instrument pentru liniat portative, putând trage deodată cinci linii paralele; rastral. 3. Ansamblul liniilor alcătuite din puncte de lumină în care e descompusă o imagine de televiziune; rastru. [< germ. Raster].
RÁSTER s. n. 1. placă din sticlă cu o rețea fină de linii compuse din puncte, în tipografie. 2. instrument pentru liniat portative, putând trage deodată cinci linii paralele; rastral. 3. ansamblul liniilor din puncte de lumină în care este descompusă o imagine de televiziune; rastru. (< germ. Raster)
RASTER s. (FOTO) sită fotografică.
RÁSTER (< germ.) s. n. Dispozitiv optic compus dintr-o placă de sticlă pe care sunt trasate combinații de linii foarte subțiri sau de puncte și care se așază, la fotoreproducere, în fața plăcii fotografice, pentru descompunerea imaginii în puncte de aceeași densitate; sită fotografică.

raster dex

Intrare: raster
raster substantiv neutru