rast definitie

2 intrări

15 definiții pentru rast

RAST s. n. (Pop.) Inflamație a splinei. – Din sl. rastŭ.
RAST s. n. (Pop.) Inflamație a splinei. – Din sl. rastŭ.
RAST s. n. Numele popular al inflamației splinei (din cauza malariei); splină umflată. Nineacă, nu te tulbura, că iar te-o dure rastul. ALECSANDRI, T. 404. Borș... mult nu-i bine să beie cei ce zac de friguri... fac rast. ȘEZ. VI 65.
rast (pop.) s. n.
rast s. n., pl. rásturi
RAST s. v. popas, poposire.
rast (-turi), s. n. – Inflamație a splinei. Sl. rastŭ (Tiktin), cf. mag. rászt (Cihac, II, 523; Gáldi, Dict., 154), săs. rast (Borcea 204). – Der. răstos, adj. (Trans., bolnav de rast).
RAST ~uri n. pop. Stare patologică constând în inflamarea splinei (cauzată, de obicei, de malarie); splenită. /<sl. rastu
rast n. Mold. splină mare, umflătură mare a pântecelui (mai ales la copii) în urma frigurilor: pătimesc de rast AL. [Ung. RÁSZT].
rast n., pl. urĭ (vsl. rastŭ, sîrb. rast, ung. rászt). Est. Unflarea splineĭ, splinare (la vite orĭ la oamenĭ). Pîntece mare (Șez. 37, 43). V. răstos, spînz.
rast s. v. POPAS. POPOSIRE.
[această definiție nu poate fi redistribuită]
RAST, com. în jud. Dolj, situată în lunca și pe terasele de pe stg. Dunării, la granița cu Bulgaria; 3.658 loc. (2005). Vestigii neolitice (milen. 4 î. Hr.) reprezentate prin statuete antropomorfe din lut ars, cu brațe în cruce, decorate cu motive geometrice. În satul R., menționat documentar în 1535, se află biserica cu dublu hram Sf. Nicolae și Sf. Parascheva (1844), cu picturi murale interioare originare.
Rast, -i v. Erast 1.
Rast, -i, -ieni v. Hrast 3.

rast dex

Intrare: rast
rast
Intrare: Rast
Rasti
Rast