Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru rapt

RAPT, rapturi, s. n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârșit prin violență; jaf, hoție. – Din fr. rapt, lat. raptus.
RAPT, rapturi, s. n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârșit prin violență; jaf, hoție. – Din fr. rapt, lat. raptus.
RAPT, rapturi, s. n. 1. (Rar) Răpirea unei persoane (mai ales a unei femei) prin violență sau prin seducere. 2. Jaf, hoție. Coborîse practica beției la niveluri subterane clandestine, vecine cu crima, raptul, și șantajul. RALEA, O. 79.
rapt (răpire) s. n., pl. rápturi
rapt s. n., pl. rápturi
RAPT s. v. furat, furătură, furt, hoție, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, pungășeală, pungășie, răpire.
RAPT s.n. 1. (Rar) Răpire (a unei persoane). 2. Jaf, hoție. [Pl. -turi. / < fr. rapt, cf. lat. raptus].
RAPT s. n. 1. răpire (a unei persoane). 2. jaf, hoție. (< fr. rapt, lat. raptus)
RAPT ~uri n. 1) Răpire a unei persoane. 2) Furt comis prin violență. /<fr. rapt, lat. raptus
*rapt n., pl. urĭ (lat. raptus). Jur. Răpirea uneĭ femeĭ pin violență saŭ ademenire.
rapt s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HOȚIE. JAF. JEFUIRE. JEFUIT. PRADĂ. PRĂDARE. PRĂDAT. PRĂDĂCIUNE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE. RĂPIRE.

Rapt dex online | sinonim

Rapt definitie

Intrare: rapt
rapt substantiv neutru