Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru raportare

RAPORT├ü, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) raporteaz─â, vb. I. Tranz. I. 1. A stabili un raport ├«ntre dou─â (sau mai multe) no╚Ťiuni, a le pune ├«n leg─âtur─â unele cu altele, a considera ceva ├«n rela╚Ťie cu... ÔÖŽ Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. 2. A g─âsi valoarea pe care o are o m─ârime c├ónd a doua m─ârime are o valoare egal─â cu unitatea. 3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumit─â scar─â, elementele unei ridic─âri de teren. II. 1. A prezenta ├«n scris sau oral un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cuno╚Ötin╚Ťa cuiva. ÔÖŽ A relata, a povesti ceva (├«n mod indiscret ╚Öi cu r─âutate); a p├ór├«. 2. A produce venituri, a aduce beneficii. [Prez. ind. ╚Öi: rap├│rt─â] ÔÇô Din fr. rapporter.
RAPORT├üRE, raport─âri, s. f. Faptul de a (se) raporta. ÔÇô V. raporta.
RAPORT├ü, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) rap├│rt─â, vb. I. Tranz. I. 1. A stabili un raport ├«ntre dou─â (sau mai multe) no╚Ťiuni, a le pune ├«n leg─âtur─â unele cu altele, a considera ceva ├«n rela╚Ťie cu... ÔÖŽ Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. 2. A g─âsi valoarea pe care o are o m─ârime c├ónd a doua m─ârime are o valoare egal─â cu unitatea. 3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumit─â scar─â, elementele unei ridic─âri de teren. II. 1. A prezenta (├«n scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cuno╚Ötin╚Ťa cuiva. ÔÖŽ A relata, a povesti ceva (├«n mod indiscret ╚Öi cu r─âutate); a p├ór├«. 2. A produce venituri, a aduce beneficii. ÔÇô Din fr. rapporter.
RAPORT├üRE, raport─âri, s. f. Faptul de a (se) raporta. ÔÇô V. raporta.
RAPORTÁ1, pers. 3 rapórtă, vb. I. Tranz. A produce venituri, a aduce beneficii.
RAPORT├ü3, raportez, vb. I. Tranz. (Folosit ╚Öi absolut) A prezenta (├«n scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cuno╚Ötin╚Ťa cuiva (mai ales a unui ╚Öef). Sosi ├«ntr-un suflet jandarmul ╚Öi raport─â c─â tr─âsura cu domnii tocmai a cotit spre curtea lui Miron Iuga. REBREANU, R. II 83. Ancheta╚Ťi urgent scandalul Cost─âchel Gudur─âu cu directorul prefecturii ╚Öi raporta╚Ťi imediat. CARAGIALE, O. II 102. Nu a╚Ö face mai bine s-o las ├«n pace ╚Öi s─â-i raportez ei c─â nu pot nimic? BOLINTINEANU, O. 433. ÔÖŽ A relata, a povesti (├«n mod indiscret sau r─âut─âcios). Ho╚Ťe╚Öte s-a mutat, soro, nici n-am b─âgat de seam─â, raporta ╚Ťa╚Ťa Niculina vecinelor. PAS, Z. I 89.
RAPORT├ü2, raportez, vb. I. Tranz. 1. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źla┬╗) A stabili un raport ├«ntre dou─â (sau mai multe) no╚Ťiuni, a le pune ├«n leg─âtur─â unele cu altele, a considera (ceva) ├«n rela╚Ťie cu... Raportate la acela╚Öi punct, nu pot s─â existe dou─â adev─âruri opuse, ├«n acela╚Öi timp. CAMIL PETRESCU, U. N. 151. ÔÖŽ Refl. A se referi la ceva, a fi sau a sta ├«n leg─âtur─â cu ceva. Neav├«ndu-l sub ochi, a trebuit s─â m─â raportez la cele ce mi se spuneau. KOG─éLNICEANU, S. A. 126. 2. (Mat.) A g─âsi valoarea pe care o are o m─ârime, c├«nd a doua m─ârime are o valoare egal─â cu unitatea. 3. (Top.) A reprezenta grafic pe un plan, la o anumit─â scar─â, elementele unei ridic─âri de teren. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (pers. 3) rap├│rt─â.
RAPORTÁRE, raportări, s. f. Faptul de a (se) raporta.
raportá2 (a ~) (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 raporteáză/rapórtă
raportá1 (a ~) (a da un raport, a pune în legătură) vb., ind. prez. 3 raporteáză
raportáre s. f., g.-d. art. raportắrii; pl. raportắri
raport├í (a da un raport, a pune ├«n leg─âtur─â) vb., ind. prez. 1 sg. raport├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. raporte├íz─â
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. raporteáză /rapórtă
raportáre s. f., g.-d. art. raportării; pl. raportări
RAPORTÁ vb. 1. v. referi. 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce te ~?) 4. v. relata. 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)
RAPORTÁRE s. v. referire.
RAPORT├ü vb. I. tr. I. (Rar) A aduce venituri, beneficii; a produce. II. A relata (scris sau oral) unui ╚Öef ierarhic sau unei adun─âri o situa╚Ťie, rezultatul unei activit─â╚Ťi etc. III. 1. A stabili un raport ├«ntre dou─â sau mai multe no╚Ťiuni. ÔÖŽ refl. A face leg─âtura cu ceva; a se referi. 2. (Mat.) A g─âsi valoarea pe care o are o m─ârime c├ónd a doua m─ârime are o valoare egal─â cu unitatea. 3. A reprezenta pe un plan la o anumit─â scar─â, elementele unei ridic─âri topografice. [P.i. -tez, 3,6 -teaz─â ╚Öi rap├│rt─â. / < fr. rapporter].
RAPORT├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) raporta ╚Öi rezultatul ei. [< raporta].
RAPORT├ü vb. I. tr. 1. a relata unui ╚Öef ierarhic sau unei adun─âri o situa╚Ťie, rezultatul unei activit─â╚Ťi etc. 2. a stabili un raport ├«ntre dou─â sau mai multe no╚Ťiuni. 3. (mat.) a g─âsi valoarea pe care o are o m─ârime, c├ónd a doua m─ârime are o valoare egal─â cu unitatea. 4. a reprezenta pe un plan, la o anumit─â scar─â, elementele unei ridic─âri topografice. II. refl. a se referi, a face aluzie la ceva. (< fr. rapporter)
A RAPORT├ü1 ~├ęz tranz. 1) (no╚Ťiuni, fenomene, fapte etc.) A face s─â se raporteze 2) (elemente de relief) A reprezenta grafic la o anumit─â scar─â (pe un plan sau pe o hart─â). /<fr. rapporter
A RAPORT├ü2 ~├ęz tranz. A aduce la cuno╚Ötin╚Ť─â printr-un raport. /<fr. rapporter
A SE RAPORT├ü m─â ~├ęz intranz. A se al─âtura printr-un raport; a avea atribu╚Ťie; a se referi. /<fr. rapporter
raportà v. 1. a face un raport; 2. a povesti din auzite: călătorii raportează adesea lucruri false; 3. a atribui: a raporta un efect la cauza sa; 4. a fi în conformitate cu: a se raporta laolaltă.
*rap├│rt ╚Öi -├ęz, a -├í v. tr. (fr. rapporter, d. porter, a purta). Fac un raport, relatez, povestesc cele v─âzute: prefec╚Ťi─ş raporteaz─â guvernulu─ş, stafetele raportar─â cele v─âzute la du╚Öman. Povestesc din r─âutate sa┼ş din indiscre╚Ťiune: babele raporteaz─â toate. Atribu─ş, pun: acest istoric raporteaz─â cutare fapt la cutare epoc─â, a raporta un efect la cauza lu─ş. ├Ändrept, spre un scop, reduc: Jidanu raporteaz─â toate la c├«╚Ötig. Geom. Trag pe h├«rtie ├«n propor╚Ťiun─ş reduse: a raporta ungh─şur─ş. Jur. Aduc la mo╚Ötenire partea pe care am luat-o ├«n ainte p. a participa acuma la ├«mp─âr╚Ťire. V. refl. Am leg─âtur─â, ├«s ├«n rela╚Ťiune: pronumele relativ se raport─â la antecedentu lu─ş. A te raporta la cineva, a te referi, a te sprijini pe vorbele, credin╚Ťa, deciziunea sa. ÔÇô Formele scurte nu difer─â ├«n ├«n╚Ť. de cele lung─ş ╚Öi se uziteaz─â la pers. III cu ├«n╚Ťelesu de ÔÇ×am rela╚Ťiune, m─â referÔÇŁ. Formele lung─ş se pot ├«ntrebuin╚Ťa ├«n toate cazurile. Tot a╚Öa, comport─â ╚Öi -eaz─â. V. reportez.
RAPORTA vb. 1. a privi, a se referi, (înv.) a se atinge. (Aceste documente se ~ la...) 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce le ~ ?) 4. a referi, a relata. (A ~ despre...) 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)
RAPORTARE s. referin╚Ť─â, referire, (├«nv.) provocare. (F─âr─â nici o ~ la...)

Raportare dex online | sinonim

Raportare definitie

Intrare: raporta
raporta verb grupa I conjugarea a II-a
raporta verb grupa I conjugarea I
Intrare: raportare
raportare substantiv feminin