RAPIDITÁTE s. f. Însușirea de a fi rapid; viteză mare, repeziciune, iuțeală. – Din fr. rapidité, lat. rapiditas, -atis.

RAPIDITÁTE s. f. Însușirea de a fi rapid; viteză mare, repeziciune, iuțeală. – Din fr. rapidité, lat. rapiditas, -atis.

RAPIDITÁTE s. f. Însușirea unei acțiuni de a se petrece într-un timp foarte scurt; repeziciune, iuțeală. Astăzi cartea se vinde cu o rapiditate rară, atingînd tiraje nebănuite. SAHIA, U.R.S.S. 193.

rapiditáte s. f., g.-d. art. rapiditắții

rapiditáte s. f., g.-d. art. rapidității

RAPIDITÁTE s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3. v. promptitudine.

RAPIDITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este rapid; viteză mare, repeziciune, iuțeală. [Cf. fr. rapidité].

RAPIDITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este rapid; repeziciune, iuțeală. (< fr. rapidité, lat. rapiditas)

RAPIDITÁTE f. Caracter rapid; repeziciune promptitudine. /<fr. rapidité, lat. rapiditas, ~atis

*rapiditáte f. (lat. rapíditas, -átis). Răpegĭune.

RAPIDITATE s. 1. iuțeală, repeziciune, viteză, (livr.) celeritate, (rar) velocitate. (~ de deplasare a unui mobil.) 2. grabă, iuțeală, repezeală, repeziciune, viteză, zor, (rar) grăbire, (înv. și pop.) repejune. (A făcut ceva cu mare ~.) 3. operativitate, promptitudine, repeziciune. (~ unei intervenții.)