RANFORSÁ, ranforsez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.) A întări o piesă sau o construcție metalică cu ajutorul unor bare, nervuri sau grinzi, pentru mărirea rigidității lor. 2. A suplimenta numărul vehiculelor din rețeaua transportului în comun în perioada orelor de vârf. – Din fr. renforcer.

RANFORSÁRE, ranforsări, s. f. Acțiunea de a ranforsa și rezultatul ei. – V. ranforsa.

RANFORSÁ, ranforsez, vb. I. Tranz. 1. (Tehn.) A întări o piesă sau o construcție metalică cu ajutorul unor bare, nervuri sau grinzi, pentru mărirea rigidității lor. 2. A suplimenta numărul vehiculelor din rețeaua transportului în comun în perioada orelor de vârf. – Din fr. renforcer.

RANFORSÁRE, ranforsări, s. f. Acțiunea de a ranforsa și rezultatul ei. – V. ranforsa.

ranforsá (a ~) vb., ind. prez. 3 ranforseáză

ranforsáre s. f., g.-d. art. ranforsắrii

ranforsá vb., ind. prez. 1 sg. ranforséz, 3 sg. și pl. ranforseáză

ranforsáre s. f., g.-d. art. ranforsării; pl. ranforsări

RANFORSÁRE s. v. consolidare, întărire.

RANFORSÁ vb. I. tr. (Tehn.) A întări cu ranforți. ♦ A întări, a consolida, a face mai rezistent. [< fr. renforcer].

RANFORSÁRE s.f. Acțiunea de a ranforsa și rezultatul ei. ♦ Întărirea unei piese sau a unei construcții metalice cu ajutorul unor ranforți. [< ranforsa].

RANFORSÁ vb. tr. 1. a întări cu ranforturi. ◊ a întări, a consolida, a face mai rezistent. 2. a suplimenta numărul vehiculelor de transport în comun în perioada orelor de vârf. (< fr. renforcer)

RANFORSÁRE (după fr. renforcage) s. f. Faptul de a deveni mai puternic, mai rezistent, mai ferm; consolidare. ♦ (TEHN.) Întărire a unei piese sau a unei construcții metalice cu ajutorul unor nervuri, grinzi etc. pentru mărirea rigidității lor.