RANDALINÁ, randalinez, vb. I. Tranz. A imprima, prin deformare plastică, zimți, striuri, desene, motive ornamentale sau inscripții pe suprafața laterală a unei piese cilindrice, conice etc.; moletare cu ajutorul randalinei. – Din germ. randalieren.

RANDALÍNĂ, randaline, s. f. Moletă. – Din germ. Randaline.

RANDALINÁ, randalinez, vb. I. Tranz. A imprima, prin deformare plastică, zimți, striuri, desene, motive ornamentale sau inscripții pe suprafața laterală a unei piese cilindrice, conice etc.; moletare cu ajutorul randalinei. – Din germ. randalieren.

RANDALÍNĂ, randaline, s. f. Moletă. – Din germ. Randaline.

randaliná (a ~) vb., ind. prez. 3 randalineáză

randalínă s. f., g.-d. art. randalínei; pl. randalíne

randaliná vb., ind. prez. 1 sg. randalinéz, 3 sg. și pl. randalineáză

randalínă s. f., g.-d. art. randalínei; pl. randalíne

RANDALINÁ vb. v. zimțui.

RANDALÍNĂ s. v. moletă.

RANDALINÁ vb. I. tr. A moleta (1). [< cf. germ. randalieren].

RANDALÍNĂ s.f. Moletă. [Cf. germ. Rändeline].

RANDALINÁ vb. tr. a moleta (1). (după germ. randalieren)

RANDALÍNĂ s. f. moletă (1). (< germ. Randeline)

RANDALINA vb. (TEHN.) a moleta.

RANDALINĂ s. (TEHN.) moletă.