Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ranchiunos

RANCHIUN├ôS, -O├üS─é, ranchiuno╚Öi, -oase, adj. Care poart─â ranchiun─â, care ╚Ťine du╚Öm─ânie; r─âzbun─âtor, du╚Öm─ânos. ÔÇô Din fr. rancuneux.
RANCHIUN├ôS, -O├üS─é, ranchiuno╚Öi, -oase, adj. Care poart─â ranchiun─â, care ╚Ťine du╚Öm─ânie; r─âzbun─âtor, du╚Öm─ânos. ÔÇô Din fr. rancuneux.
RANCHIUNÓS, -OÁSĂ, ranchiunoși, -oase, adj. Care poartă ranchiună; răzbunător.
ranchiunós (-chiu-) adj. m., pl. ranchiunóși; f. ranchiunoásă, pl. ranchiunoáse
ranchiunós adj. m. (sil. -chiu-), pl. ranchiunóși; f. sg. ranchiunoásă, pl. ranchiunoáse
RANCHIUN├ôS adj. 1. du╚Öm─ânos, r─âzbun─âtor, (livr.) vindicativ, (reg.) ╚Ť├óna╚Ö, z─âca╚Ö. (E un spirit ~.) 2. v. invidios.
RANCHIUNÓS, -OÁSĂ adj. Care poartă ranchiună; răzbunător. [Pron. -chiu-. / cf. fr. rancuneux].
RANCH├ŹUN├ôS, -O├üS─é adj. care poart─â ranchiun─â: vindicativ. (< fr. rancuneux)
RANCHIUNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care poartă ranchiună; obsedat de ranchiună; răzbunător. /<fr. rancuneux
RANCHIUNOS adj. 1. du╚Öm─ânos, r─âzbun─âtor, (livr.) vindicativ, (reg.) ╚Ť├«na╚Ö, z─âca╚Ö. (E un spirit ~.) 2. gelos, invidios, pizma╚Ö, pizmuitor, (pop. ╚Öi fam.) ciudos, (reg.) z─âca╚Ö, (Transilv.) d├«cos, (├«nv.) pizm─âtar, pizm─âtare╚Ť, r├«vnitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, zuliar. (Om ~ pe succesele altuia.)

Ranchiunos dex online | sinonim

Ranchiunos definitie

Intrare: ranchiunos
ranchiunos adjectiv
  • silabisire: -chiu-