raion definitie

17 definiții pentru raion

RAIÓN, raioane, s. n. 1. Unitate teritorial-administrativă în cadrul unei regiuni din România și în București, între 1950 și 1968. 2. Parte a unui magazin unde se găsesc mărfuri de același fel. [Pr.: ra-ion] – Din (1) rus. raion, (2) fr. rayon.
RAIÓN, raioane, s. n. 1. Unitate teritorial-administrativă în România (între 1950 și 1968) în cadrul unei regiuni sau a orașului București. 2. Parte a unui magazin unde se găsesc mărfuri de același fel. [Pr.: ra-ion] – Din (1) rus. raion, (2) fr. rayon.[1]
RAIÓN, raioane, s. n. 1. Unitate teritorială administrativă în cadrul unui oraș mare (v. cartier) sau al unei regiuni. Raionul Bălcescu din București. ▭ În fiecare raion funcționează unul sau mai multe tribunale populare de raion. B. O. 1953, 47. Erau oameni destoinici și harnici, cum îi vedem și astăzi în raionul Neamț. SADOVEANU, E. 92. 2. Secție a unui magazin unde se vînd mărfuri de același fel. Raionul confecțiilor.
raión (-ion) s. n., pl. raioáne
raión s. n. (sil. -ion), pl. raioáne
RAIÓN s. secție. (~ de jucării, într-un magazin.)
RAIÓN s.n. 1. Suprafață, teritoriu limitat de o anumită rază în raport cu un centru. ♦ Unitate teritorial-administrativă în care se împarte o regiune, un district sau un oraș mare în unele țări. ♦ Fâșie de teren pe care acționează o unitate militară în apărare. 2. Secție a unui magazin unde se găsesc mărfuri de același fel. [Pron. ra-ion, pl. -oane. / < fr. rayon, rus. raion].
RAIÓN s. n. 1. suprafață, teritoriu limitat de o anumită rază în raport cu un centru. ◊ unitate teritorial-administrativă în care se împarte o regiune, un district sau un oraș mare. 2. (mil.) porțiune de teren în care se dispun forțe și mijloace în vederea îndeplinirii unei misiuni de luptă. 3. secție a unui magazin unde se găsesc mărfuri de același fel. (< /1/ rus. raion, fr. rayon)
raión (raioáne), s. n.1. Secție a unui magazin. – 2. District, circumscripție. Fr. rayon, prin intermediul rus. raion.
RAIÓN ~ioáne n. 1) Unitate administrativ-teritorială în unele regiuni sau în orașele mari. 2) fam. Porțiune de teritoriu indicată de cineva. În ~ionul aeroportului. 3) Secție într-un magazin, unde se vând mărfuri dintr-o anumită grupă. ~ionul de jucării. [Sil. -ion] /< rus. raion, fr. rayon
raion n. raza unui oraș (= fr. rayon).
*raĭón n., pl. oane (fr. rayon, d. rai, rază. V. rază). Barb. Rază, periferie, cuprins: în raĭonu orașuluĭ.
RAION s. secție. (~ de jucării, într-un magazin.)
IZOLAREA RAIONULUI ACȚIUNILOR misiune de luptă care vizează interzicerea aprovizionării trupelor inamice cu carburant, alimente și alte materiale. Izolarea raionului acțiunilor se face cu ajutorul aviației.
RAION teritoriu în care se dispun forțe și mijloace pentru îndeplinirea unei misiuni sau în care se desfășoară lupte ori se organizează lucrări, fiind definit pe hartă prin cel puțin trei puncte de reper indicate în sens invers acelor de ceasornic. Există: raion de parașutare/desantare, zonă din terenul inamic în care este parașutat sau debarcat desantul aerian propriu, fiind aleasă în interiorul sau în spatele dispozitivului inamic în raport cu misiunea desantului, în zone de teren plane, fără acoperiri care ar stânjeni parașutarea sau aterizarea elicopterelor, avioanelor sau planoarelor, favorizând gruparea și trecerea la acțiunea desantului; raoin de adunare al desantului aerian, în care se adună desantul aerian după parașutare sau debarcare pentru realizarea dispozitivului de luptă; Raionul acțiunilor de luptă, spațiul în care o unitate de apărare antiaeriană a teritoriului poate asigura nimicirea inamicului aerian cu aviația de vânătoare pe toate direcțiile, căile de acces îndepărtate și apropiate; Raion de vânătoare liberă, spațiu în care avioanele de vânătoare sau vânătoare-bombardament caută independent ținte aeriene sau terestre pentru a le nimici; raion de zbor/al aerodromului, spațiu aerian corespunzător unui aerodrom, incluzând zonele de: zbor în formație, instrumental, la înălțimi mici, acrobatic; trageri aeriene; lansare a avioanelor până la viteza maximă; așteptare; luptă aeriană, și culoarele de intrare și ieșire. Aceste zone sunt, de regulă, delimitate cu repere pe sol pentru unele categorii de zboruri.
raión, raioane, s.n. – Unitate administrativă din componența unei regiuni (în perioada 1950 – 1968); model de inspirație sovietică. Regiunea Baia Mare (1950-1960) era alcătuită din actualele județe Maramureș și Satu Mare și avea în componență raioanele Baia Mare, Carei, Cehu Silvaniei, Lăpuș, Oaș, Satu Mare, Sighet, Șomcuta Mare, Tășnad și Vișeu. Între 1960-1968, regiunea și-a schimbat denumirea în Maramureș. – Din rus. raion (Șăineanu, DEX, MDA).
RAIÓN (< rus., fr.) s. n. 1. (În unele țări) Unitate administrativ-teritorială din cadrul unei regiuni sau al unui oraș mare. În România, copiind modelul sovietic, regiunile au fost împărțite (1950-1968) în r. La 8 sept. 1950 erau 177 r., numărul lor variind de-a lungul timpului. 2. Secție specializată într-un magazin în care se găsesc articole dintr-o anumită grupă sau subgrupă de mărfuri (ex. r. de încălțăminte).

raion dex

Intrare: raion
raion substantiv neutru
  • silabisire: -ion