RÁHNĂ s. v. răceală.

rahnă f. Mold. troahnă. [Origină necunoscută].

ráhnă, V. troahnă.

troáhnă și troánă f., pl. e (din ngr. vrăhnos, răgușeală). Pop. Guturaĭ. – În Mold. și rahnă? Și trohneală, pl. elĭ (Btș.). V. trohnit.

rahnă s. v. RĂCEALĂ.