Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru radioloca╚Ťie

RADIOLOC├ü╚ÜIE, radioloca╚Ťii, s. f. Detectarea ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei unui obiect (├«n mi╚Öcare) fa╚Ť─â de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, ╚Öi transformarea acestora ├«n semnale vizibile dup─â reflectarea lor de c─âtre obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din engl. radiolocation, rus. radioloka╚Ťiia.
RADIOLOC├ü╚ÜIE, radioloca╚Ťii, s. f. Detectarea ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei unui obiect (├«n mi╚Öcare) fa╚Ť─â de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, ╚Öi transformarea acestora ├«n semnale vizibile dup─â reflectarea lor de c─âtre obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din engl. radiolocation, rus. radioloka╚Ťiia.
RADIOLOC├ü╚ÜIE, radioloca╚Ťii, s. f. Determinarea pozi╚Ťiei unui obiect (├«n mi╚Öcare) cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise ╚Öi recep╚Ťionate dup─â ce au fost reflectate de acel obiect.
radioloc├í╚Ťie (-di-o-, -╚Ťi-e) s. f., art. radioloc├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. radioloc├í╚Ťiei; pl. radioloc├í╚Ťii, art. radioloc├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
radioloc├í╚Ťie s. f. (sil. -di-o-) loca╚Ťie
RADIOLOC├ü╚ÜIE s.f. Detectarea ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei unui post de radioemisiune cu ajutorul a dou─â sau a mai multor posturi de radiorecep╚Ťie; radioreperaj. [Gen. -iei. / < engl., fr. radiolocation, rus. radioloka╚Ťiia].
RADIOLOC├ü╚ÜIE s. f. metod─â care permite determinarea pozi╚Ťiei unui obstacol prin reflectarea de c─âtre acesta a undelor electromagnetice; radioreperaj. (< rus. radioloka╚Ťiia, engl. radiolocation)
RADIOLOC├ü╚ÜIE ~i f. Detectare ╚Öi localizare a unor obiecte ├«n mi╚Öcare (avioane, rachete, nave etc.) cu ajutorul radarului. [Sil. -di-o-] /< engl. radiolocation, rus. radio-loka╚Ťija
INDICATOR DE RADIOLOCA╚ÜIE, instala╚Ťie din completul sta╚Ťiei de radioloca╚Ťie, care d─â posibilitatea operatorului de radioloca╚Ťie s─â aprecieze coordonatele spa╚Ťiale ale obiectivelor de radioloca╚Ťie. Exist─â indicator de radioloca╚Ťie: pentru determinarea distan╚Ťei de la radiolocator la obiect; de observare radial-circular; pentru determinarea direc╚Ťiei spre obiect; de altitudine; pentru m─âsurarea ├«n─âl╚Ťimii de zbor a ╚Ťintelor aeriene.
RADIOLOCA╚ÜIE a) ramur─â a radiotehnicii care se ocup─â cu determinarea pozi╚Ťiei diferitelor obiecte din spa╚Ťiu utiliz├ónd emisia ╚Öi reflactarea fasciculelor electromagnetice; b) specialitate militar─â specific─â trupelor radiotehnice, av├ónd ca misiune cercetarea spa╚Ťiului aerian, descoperirea inamicului, ├«n╚Ötiin╚Ťarea despre situa╚Ťia aerian─â ╚Öi asigurarea de radioloca╚Ťie a ac╚Ťiunilor de lupt─â ale avia╚Ťiei ╚Öi ale trupelor de rachete antiaeriene.
STA╚ÜIE DE RADIOLOCA╚ÜIE aparatura de radioloca╚Ťie, echipamentul ╚Öi documenta╚Ťia de lucru destinat─â a ├«ndeplini o anumit─â misiune ├«n cadrul unui sistem radiotehnic. Dup─â parametrii sta╚Ťiile de radioloca╚Ťie sunt: centimetrice (genereaz─â, emit ╚Öi recep╚Ťioneaz─â unde electromagnetice ├«n gama lungimilor de und─â 1-10 cm ╚Öi frecven╚Ťa 30.000-3000 Mhz), decimetrice (lungimi de und─â 10-100 cm ╚Öi frecven╚Ťe 3000-300 Mhz) ╚Öi metrice (lungimi de und─â 300-30 Mhz). Dup─â destina╚Ťie sta╚Ťiile de radioloca╚Ťie sunt: de cercetare (destinate descoperirii ╚Ťintelor), de dirijare (destinate teledirij─ârii rachetelor c─âtre ╚Ťint─â, put├ónd fi montate ╚Öi la bordul aeronavelor) ╚Öi de tragere (orienteaz─â tunurile antiaeriene c─âtre ╚Ťint─â).
RADIOLOC├ü╚ÜIE (< fr., engl., rus.) s. f. Ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi tehnicii care are ca obiectiv observarea diferitelor corpuri prin metode radiotehnice: detectarea, identificarea determinarea pozi╚Ťiei ├«n spa╚Ťiu ╚Öi a vitezelor etc. Primele sta╚Ťii de r. au ap─ârut ├«n deceniul 4 al sec. 20. Metodele ╚Öi mijloacele de r. se folosesc ├«n domeniul militar, naviga╚Ťia cosmic─â, aerian─â ╚Öi maritim─â, ├«n metrologie, astronomie ╚Ö.a.

Radioloca╚Ťie dex online | sinonim

Radioloca╚Ťie definitie

Intrare: radioloca╚Ťie
radioloca╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -di-o-