RADIOLÁR, radiolari, s. m. (La pl.) Ordin de protozoare marine care au o cochilie silicioasă, cu prelungiri subțiri, dispuse ca niște raze; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiolaire.

RADIOLÁR, radiolari, s. m. (La pl.) Ordin de protozoare marine care au o cochilie silicioasă, cu prelungiri subțiri, dispuse ca niște raze; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiolaire.

RADIOLÁRE s. f. pl. Grup de protozoare cuprinzînd mici animale marine, pe a căror carapace sînt niște țepușe dispuse în formă de raze.

radiolár (-di-o-) s. m., pl. radiolári

radiolár s. m., pl. (sil. -di-o-) radiolári

RADIOLÁRI s.m.pl. Clasă de animale protozoare marine învelite într-o cochilie silicioasă cu prelungiri subțiri, dispuse ca niște raze; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. radiolar, var. radiolare s.f.pl. / < fr. radiolaires, cf. lat. radiolus < radius – rază].

RADIOLÁRI s. m. pl. ordin de protozoare marine într-o cochilie silicioasă cu prelungiri subțiri, dispuse ca niște raze. (< fr. radiolaires)

RADIOLÁR ~i m. 1) la pl. Ordin de animale unicelulare marine, având corpul de formă variată și cochilia silicioasă, cu pseudopode subțiri, dispuse radial. 2) Animal din acest ordin. [Sil. -di-o-] /<fr. radiolaires

*radiolár n., pl. e (d. lat. radiolus, dim. d. radius, rază). Zool. Animal dintr’un ordin de protozoare acŭatice a căror protoplazmă are niște pseŭdopode în formă de raze.

RADIOLÁRI (< fr. {i}; {s} lat. radiolus „rază mică”) s. m. pl. Subclasă de protozoare marine (îndeosebi pelagice) cu endoplasma și nucleul înconjurate de o membrană pseudochitinoasă, cu pori prin care ies radial pseudopodele; majoritatea r. au schelet silicios (Radiolaria). Prin acumularea scheletelor de r. pe fundul mărilor s-au format roci silicioase; prin fosilizare, scheletul r. cristalizează, trecând în calcedonie sau cuarț.