Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru radioelectricitate

RADIOELECTRICIT├üTE s. f. Parte a fizicii care studiaz─â oscila╚Ťiile de ├«nalt─â frecven╚Ť─â ╚Öi undele electromagnetice, precum ╚Öi aplica╚Ťiile acestora ├«n radiocomunica╚Ťii, ├«n radioloca╚Ťie etc. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din fr. radio├ęlectricit├ę.
RADIOELECTRICIT├üTE s. f. Parte a fizicii care studiaz─â oscila╚Ťiile de ├«nalt─â frecven╚Ť─â ╚Öi undele electromagnetice, precum ╚Öi aplica╚Ťiile acestora ├«n radiocomunica╚Ťii, ├«n radioloca╚Ťie etc. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din fr. radio├ęlectricit├ę.
RADIOELECTRICIT├üTE s. f. Parte a fizicii care studiaz─â utilizarea undelor electromagnetice. Nu ╚Öi-au putut ├«nchipui desigur cu ce se vor ├«ndeletnici colegii lor... specializa╚Ťi ├«n radioelectricitate. BOGZA, C. O. 203.
radioelectricit├íte (-di-o-) s. f., g.-d. art. radioelectricitß║»╚Ťii
radioelectricit├íte s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radioelectricit─â╚Ťii
RADIOELECTRICIT├üTE s.f. Parte a fizicii care se ocup─â cu studiul ╚Öi cu ├«ntrebuin╚Ťarea undelor electromagnetice. [Cf. fr. radio├ęlectricit├ę].
RADIOELECTRICIT├üTE s. f. ramur─â a fizicii care studiaz─â oscila╚Ťiile de ├«nalt─â frecven╚Ť─â ╚Öi undele electromagnetice, precum ╚Öi aplica╚Ťiilor lor. (< fr. radio├ęlectricit├ę)
RADIOELECTRICIT├üTE f. Ramur─â a fizicii care se ocup─â cu studierea undelor electromagnetice ╚Öi cu aplicarea lor ├«n radiocomunica╚Ťii. [Sil. -di-o-] /<fr. radio-├ęlectricit├ę
RADIOELECTRICIT├üTE (< fr. {i}) s. f. Capitol al electromagnetismului care studiaz─â oscila╚Ťiile de ├«nalt─â frecven╚Ť─â ╚Öi undele electromagnetice, precum ╚Öi aplica╚Ťiile acestora ├«n radiocomunica╚Ťii, ├«n radioloca╚Ťie etc. ├Än 1896 savantul rus A.S. Popov a transmis prin ÔÇ×MorseÔÇŁ la 250 m numele ÔÇ×Heinric HertzÔÇŁ ÔÇô primul mesaj transmis de om prin radiocomunica╚Ťie.

Radioelectricitate dex online | sinonim

Radioelectricitate definitie

Intrare: radioelectricitate
radioelectricitate substantiv feminin
  • silabisire: -di-o-