RADIOELÉCTRIC, -Ă, radioelectrici, -ce, adj. Care aparține radioelectricității, privitor la radioelectricitate, studiat de radioelectricitate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioélectrique.

RADIOELÉCTRIC, -Ă, radioelectrici, -ce, adj. Care aparține radioelectricității, privitor la radioelectricitate, studiat de radioelectricitate. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioélectrique.

radioeléctric (-di-o-) adj. m., pl. radioeléctrici; f. radioeléctrică, pl. radioeléctrice

radioeléctric adj. m. (sil. -di-o-) electric

RADIOELÉCTRIC, -Ă adj. Referitor la radioelectricitate. [Cf. fr. radioélectrique].

RADIOELÉCTRIC, -Ă adj. referitor la radioelectricitate. (< fr. radioélectrique)

RADIOELÉCTRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de radioelectricitate; propriu radioelectricității. [Sil. -di-o-] /<fr. radio-électrique

radioelectrice, instrumente v. electrofone, instrumente.