radioconductor definitie

7 definiții pentru radioconductor

RADIOCONDUCTÓR, radioconductoare, s. n. Corp care devine conductor de electricitate sub influența undelor electromagnetice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioconducteur.
RADIOCONDUCTÓR, radioconductoare, s. n. Corp care devine conductor de electricitate sub influența undelor electromagnetice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioconducteur.
RADIOCONDÚCTOR, radioconductoare, s. n. Aparat sau corp care devine conductor de electricitate sub influența undelor electromagnetice.
radioconductór (-di-o-) s. n., pl. radioconductoáre
radioconductór s. n. (sil. -di-o-), pl. radioconductoáre
RADIOCONDUCTÓR s.n. Corp care, sub influența undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. radioconducteur].
RADIOCONDUCTÓR s. n. corp care, sub influența undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate. (< fr. radioconducteur)

radioconductor dex

Intrare: radioconductor (pl. -oare)
radioconductor pl. -oare substantiv neutru
  • silabisire: -di-o-
Intrare: radioconductor (pl. -i)
radioconductor pl. -i