Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru radioastronomie

RADIOASTRONOM├ŹE s. f. Ramur─â a astronomiei care studiaz─â corpurile ╚Öi fenomenele cere╚Öti prin recep╚Ťionare ╚Öi interpretarea undelor venite de la acestea. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din fr. radio-astronomie, germ. Radioastronomie.
RADIOASTRONOM├ŹE s. f. Studiul fenomenelor din univers cu ajutorul undelor radioelectrice emise de corpurile din spa╚Ťiul cosmic ╚Öi al undelor radioelectrice emise de pe P─âm├ónt ╚Öi reflectate de aceste corpuri. [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din fr. radio-astronomie, germ. Radioastronomie.
radioastronom├şe (-di-o-as-) s. f., art. radioastronom├şa, g.-d. radioastronom├şi, art. radioastronom├şei
radioastronom├şe s. f. (sil. -di-o-) astronomie
RADIOASTRONOM├ŹE s.f. Ramur─â a astronomiei care studiaz─â emisiunile electromagnetice din cosmos, folosind undele de radio la cercetarea astrelor. [Gen. -iei. / cf. fr. radioastronomie, germ. Radioastronomie].
RADIOASTRONOM├ŹE s. f. ramur─â a astronomiei care studiaz─â obiectele cere╚Öti ce emit sau reflect─â radiounde. (< fr. radioastronomie)
RADIOASTRONOM├ŹE f. Ramur─â a astronomiei care se ocup─â cu studierea corpurilor cere╚Öti cu ajutorul undelor radio emise de acestea. [Sil. -di-o-] /<fr. radio-astronomie, germ. Radioastronomie
radioastronom├şe s. f. (astr.) Studiul fenomenelor din Univers pe baza undelor radio emise de corpurile din spa╚Ťiul cosmic ÔŚŐ ÔÇ×[M.R.] a fost profesor de radioastronomie ╚Öi director al Observatorului de radioastronomie din Cambridge.ÔÇŁ R.l. 18 X 84 p. 6 (din fr. radio-astronomie, germ. Radioastronomie; DEX, DN3)
RADIOASTRONOM├ŹE (< fr.) s. f. Capitol al astronomiei care studiaz─â corpurile cere╚Öti prin m─âsurarea energiei pe care acestea o emit sau o reflect─â, ├«n lungimi de und─â radio. R. s-a dezvoltat ├«n ultima jum─âtate a sec. 20 sub impulsul progreselor acumulate ├«n domeniul electronicii. S-au realizat uria╚Öe antene de radioloca╚Ťie concave, receptoare din ce ├«n ce mai perfec╚Ťionate, metode mai bune de procesare a datelor ob╚Ťinute, radiointerferometre pentru studierea radioundelor emise de corpurile cere╚Öti. Radioundele pe care ionosfera le las─â s-o str─âbat─â au lungimile de unde cuprinse ├«ntre c├ó╚Ťiva milimetri ╚Öi aproximativ 20 m. Pe sateli╚Ťii artificiali ╚Öi pe rachetele cosmice se pot recep╚Ťiona unde radio cu lungimi de und─â ╚Öi mai mari. Unele radiounde emise de corpurile cere╚Öti sunt produse prin procese termice, altele prin accelerarea electronilor ├«n c├ómpuri magnetice (mecanism sincrotronic) etc. Prin procedee radar se pot trimite fascicule de unde radio asupra meteori╚Ťilor, Lunii, planetelor ╚Öi Soarelui, observ├óndu-se radio-ecoul. Pe baza lor s-a constituit astronomia-radar, capitol al r. Cu aceste mijloace s-au studiat curen╚Ťii meteoritici ├«n timpul zilei ╚Öi pe vreme noroas─â ╚Öi s-au determinat cu mare precizie distan╚Ťele ├«n sistemul solar. Deoarece undele radar pot str─âbate chiar printr-un strat dens de nori, cu ajutorul lor s-au ob╚Ťinut singurele h─âr╚Ťi ale suprafe╚Ťei planetei Venus; de asemenea, studiile prin unde radio ╚Öi radar au pus ├«n eviden╚Ť─â structura nisipoas─â a suprafe╚Ťei Lunii ├«nainte de aselenizare. R. a adus noi cuno╚Ötin╚Ťe despre Soare, Lun─â ╚Öi planete, despre Galaxia noastr─â ╚Öi Metagalaxie. R. a pus ├«n eviden╚Ť─â forma spiral─â a bra╚Ťelor Galaxiei noastre, a adus date privind leg─âtura dintre razele cosmice ╚Öi exploziile de supernove ├«n care iau na╚Ötere radiounde, a permis sondarea celor mai ├«ndep─ârtate regiuni accesibile ale Metagalaxiei. R. a dat posibilitatea realiz─ârii de studii detaliate asupra mediului interstelar din Galaxia noastr─â ╚Öi ╚Öi a dus la descoperirea unor corpuri cosmice neidentificate anterior (de ex. pulsari, quasari). Radiosursele extragalactice, radiogalaxiile, emi╚Ť├ónd ├«n domeniul undelor radio mult mai mult ca galaxiile obi╚Önuite, ╚Öi ├«n special cvasistelele, obiecte cosmice extragalactice de aspect punctal, intense emi╚Ť─âtoare de radiounde, sunt cele mai ├«ndep─ârtate corpuri cere╚Öti identificate. Distan╚Ťa p├ón─â la care se poate ajunge ├«n spa╚Ťiu cu radiotelescoapele este de c├óteva ori mai mare ca aceea la care se ajunge cu telescopul de 5 m diametru. Primele radiounde din Galaxia noastr─â au fost recep╚Ťionate de K. Jansky ├«n 1931 (dar comunicat─â ├«n 1932). Emisia radio a Soarelui a fost observat─â ├«n 1942, prima radiosurs─â (Leb─âda A) a fost detectat─â ├«n 1946, iar emisia hidrogenului neutru ├«n linia de 21 cm a fost observat─â ├«n 1951. R. are o deosebit─â importan╚Ť─â ├«n studierea structurii Universului.
RADIO- ÔÇ×raz─â, radia╚Ťie, energie radiant─âÔÇŁ. ÔŚŐ L. radius ÔÇ×raz─âÔÇŁ > fr. radio-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. radio-. Ôľí ~altimetru (v. alti-, v. -metru1), s. n., instrument de radioloca╚Ťie instalat─â la bordul unui avion, cu ajutorul c─âruia se determin─â altitudinea acestuia fa╚Ť─â de sol; ~astronomie (v. astro-, v. -nomie), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul corpurilor ╚Öi fenomenelor din spa╚Ťiul cosmic, prin recep╚Ťionarea ╚Öi interpretarea undelor electromagnetice provenite din univers; ~autografie (v. auto-, v. -grafie), s. f., 1. Metod─â roentgenologic─â de verificare a prezen╚Ťei substan╚Ťelor radioactive ├«n glandele hormonale ale vie╚Ťuitoarelor. 2. Imagine ob╚Ťinut─â pe o pelicul─â radiografic─â dup─â injectarea ╚Öi localizarea selectiv─â ├«ntr-un organ sau ╚Ťesut a unui izotop radioactiv; ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul biologic al interac╚Ťiunilor dintre energia radiant─â ╚Öi materia vie; ~biotic (v. -biotic), adj., relativ la efectele biologice ale radia╚Ťiilor; ~cardiografie (v. cardio-, v. -grafie), s. f., metod─â pentru studiul activit─â╚Ťii cardiace cu ajutorul substan╚Ťelor radioactive; ~chimografie (v. chimo-1, v. -grafie), s. f., ├«nregistrare a mi╚Öc─ârilor organelor interne pe un film radiografic; ~cinematografie (v. cinemato-, v. -grafie), s. f., metod─â de diagnostic const├«nd ├«n ├«nregistrarea pe pelicul─â cinematografic─â a imaginii radiografice a unui organ intern ├«n activitate; sin. cinefluorografie; ~cristalografie (v. cristalo-, v. -grafie), s. f., disciplin─â care studiaz─â structura intern─â a substan╚Ťelor cristalizate, cu ajutorul radia╚Ťiilor; ~cronologie (v. crono-, v. -logie1), s. f., determinare a v├«rstei unei roci cu ajutorul unui element radioactiv; ~cronometru (v. crono-, v. -metru1), s. n., instrument pentru determinarea calit─â╚Ťii mijlocii a unui fascicul de radia╚Ťie eterogen─â; ~ecologie (v. eco-1, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â efectele radia╚Ťiilor naturale asupra asocia╚Ťiilor vegetale; ~estezie (v. -estezie), s. f., radiestezie*; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de efectele d─âun─âtoare ale radia╚Ťiilor ionizante; ~fon (v. -fon), s. n., instala╚Ťie de comunicare prin radiofonie; ~fonie (v. -fonie1), s. f., 1. s. f., Disciplin─â care studiaz─â sistemul de transmitere ╚Öi de recep╚Ťie a mesajelor prin unde electromagnetice. 2. s. f., Sistem special de transmisiune a mesajelor sonore, utiliz├«ndu-se propriet─â╚Ťii undelor electromagnetice; ~fonograf (v. fono-1, v. -graf), s. n., aparat de radio prev─âzut cu fonograf; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., realizare pe un cli╚Öeu fotografic a imaginii radiologice, cu ajutorul razelor X; ~gen (v. -gen1), adj., care emite raze X; ~geologie (v. geo-, v. -logie1), s. f., ramur─â a geologiei care utilizeaz─â tehnica radioactivit─â╚Ťii; ~goniograf (v. gonio-, v. -graf), s. n., radiogoniometru ├«nregistrator; ~goniometrie (v. gonio-, v. -metrie1), s. n., procedeu special de determinare a unui radioemi╚Ť─âtor, pe baza undelor electromagnetice; ~goniometru (v. gonio-, v. -metru1), s. n., instala╚Ťie de radiorecep╚Ťie, utilizat─â ├«n radiogoniometrie, pentru determinarea direc╚Ťiei din care vine o emisiune; ~grafie (v. -grafie), s. f., ansamblu de procedee utilizate pentru realizarea unor fotografii ale interiorului corpului omenesc cu ajutorul razelor X sau al radia╚Ťiilor gamma; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., 1. Comunicare transmis─â prin radio. 2. Fotografie ob╚Ťinut─â cu ajutorul razelor X; ~heliograf (v. helio-, v. -graf), s. n., instala╚Ťie tehnic─â pentru ├«nregistrarea unor imagini ale activit─â╚Ťii solare; ~histografie (v. histo-, v. -grafie), s. f., metod─â de studiere a distribu╚Ťiei topografice a unui radioizotop la nivelul celulei; ~izotop (v. izo-, v. -top), s. m., izotop radioactiv; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., fenomen de transformare chimic─â, realizat─â ├«n urma ac╚Ťiunii unor radia╚Ťii izolante; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplin─â medical─â care se ocup─â cu examinarea corpului uman cu ajutorul razelor X ╚Öi cu utilizarea acestora ├«n diagnosticarea ╚Öi tratarea unor boli. 2. Studiu al radia╚Ťiilor ╚Öi al aplica╚Ťiilor lor; ~manometrie (v. mano-, v. -metrie1), s. f., procedeu de diagnosticare const├«nd ├«n utilizarea radiologiei la m─âsurarea presiunii din interiorul unor organe anatomice; ~manometru (v. mano-, v. -metru1), s. n., aparat medical utilizat ├«n radiomanometrie; ~metalografie (v. metalo-, v -grafie), s. f., parte a metalografiei care se ocup─â cu studiul structurii metalelor cu ajutorul razelor X; ~meteorograf (v. meteoro-, v. -graf), s. n., aparat ├«nregistrator al datelor atmosferice la diferite ├«n─âl╚Ťimi cu ajutorul unei radiosonde; ~meteorologie (v. meteoro-, v. -logie1), s. f., utilizare a mijloacelor radio ├«n vederea stabilirii prognozei meteorologice; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnic─â de m─âsurare a fluxurilor de radia╚Ťii; ~metru (v. metru1), s. n., 1. Aparat utilizat pentru m─âsurarea presiunii exercitate de o radia╚Ťie sonor─â. 2. Instrument cu ajutorul c─âruia se pune ├«n eviden╚Ť─â efectul radiometric; ~micrometru (v. micro-, v. -metru1), s. n., instrument ├«ntrebuin╚Ťat la m─âsurarea fluxurilor slabe de energie radiant─â; ~mimetic (v. -mimetic), adj., (despre substan╚Ťe) cu ac╚Ťiune asem─ân─âtoare radia╚Ťiilor ionizante; ~necroz─â (v. -necroz─â), s. f., mortificare a unui ╚Ťesut produs─â de radia╚Ťii ionizante; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., studiu al efectelor patologice produse de radia╚Ťiile penetrante; ~pelvigrafie (v. pelvi-, v. -grafie), s. f., folosire a mijloacelor radiografice pentru m─âsurarea diametrului pelvian; ~pelvimetrie (v. pelvi-, v. -metrie1), s. f., aplicare a radiografiei la m─âsurarea diametrelor bazinului obstetrical; ~scopie (v. scopie), s. f., examinare vizual─â a imaginii pe care o formeaz─â pe un ecran fluorescent un corp opac, str─âb─âtut de razele X; ~stereografie (v. stereo-, s. -grafie), s. f., metod─â radiologic─â cu ajutorul c─âreia imaginea radiografic─â apare tridimensional─â; ~stereoscopie (v. stereo-, v. -scopie), s. f., tip de radioscopie care realizeaz─â o impresie de relief prin folosirea a dou─â surse de radia╚Ťie; ~telefonie (v. tele-, v. -fonie1), s. f., sistem de comunica╚Ťie radiofonic─â ├«n ambele sensuri ├«ntre dou─â posturi ├«nzestrate fiecare cu aparate de emisie ╚Öi recep╚Ťie; ~telegrafie (v. tele-, v. -grafie), s. f., comunica╚Ťie telegrafic─â prin unde electromagnetice; ~telegram─â (v. tele-, v. -gram─â), s. f., telegram─â transmis─â prin radio; ~telemetrie (v. tele-, v. -metrie1), s. f., determinare a distan╚Ťei dintre un obiect ╚Öi un reper dat, folosind undele electromagnetice; ~telemetru (v. tele-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat ├«n radiotelemetrie; ~telescop (v. tele-, v. -scop), s. n., instrument astronomic folosit la recep╚Ťionarea, m─âsurarea ╚Öi studierea radioundelor emise de corpurile cere╚Öti; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a radia╚Ťiilor ionizante ├«n scop terapeutic; ~tom (v. -tom), s. n., tomograf*.

Radioastronomie dex online | sinonim

Radioastronomie definitie

Intrare: radioastronomie
radioastronomie substantiv feminin
  • silabisire: -di-o-