Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru radicalizare

RADICALIZ├ü, radicalizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A deveni sau a face s─â devin─â radical (I 2). ÔÇô Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren.
RADICALIZ├üRE, radicaliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) radicaliza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. radicaliza.
RADICALIZ├ü, radicalizez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A deveni sau a face s─â devin─â radical (I 2). ÔÇô Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren.
RADICALIZ├üRE, radicaliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) radicaliza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. radicaliza.
radicalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 radicalizeáză
*radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizắrii; pl. radicalizắri
radicaliz├í vb., ind. prez. 1 sg. radicaliz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. radicalize├íz─â
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizării; pl. radicalizări
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizării; pl. radicalizări
RADICALIZ├ü vb. I. tr. A atrage pe cineva la o reform─â democratic─â radical─â; a revolu╚Ťiona. [Cf. germ. radikalisieren].
RADICALIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a radicaliza ╚Öi rezultatul ei. [< radicaliza].
RADICALIZ├ü vb. tr., refl. a face s─â devin─â, a deveni radical, intransigent; a revolu╚Ťiona. (< fr. radicaliser, germ. radikalisieren)
A RADICALIZ├ü ~├ęz tranz. A face s─â se radicalizeze. /radical + suf. ~iza
A SE RADICALIZ├ü m─â ~├ęz intranz. (despre persoane sau despre grup─âri politice) A adopta o atitudine radical─â; a deveni radical. /radical + suf. ~iza

Radicalizare dex online | sinonim

Radicalizare definitie

Intrare: radicaliza
radicaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: radicalizare
radicalizare substantiv feminin