rádaș, -ă, rádași, -e, adj. (reg.) frumos, curat.

rádaș, adj. – (reg.) Frumos: „Că cizma mi-i radașă, / Și gura mni-i hamneșă” (Papahagi, 1925: 191; Săcel). ♦ (top.) Rădieș, vale în Moisei. – Et. nec. (MDA); din sl. rada (Papahagi, 1925).

rádaș, adj. – Frumos. Rădieș, vale în Moisei – Din sl. rada (Papahagi 1925).