RACURSÍ, racursiuri, s. n. 1. S. n. Procedeu de folosire a perspectivei în artele plastice și în cinematografie, prin care extremitățile obiectului reprezentat apar apropiate, iar unele dimensiuni reduse. 2. Prescurtare. – Din fr. raccourci.

RACURSÍ, racursiuri, adj., s. n. 1. Adj. Scurtat, prescurtat. 2. S. n. Procedeu de folosire a perspectivei în artele plastice și în cinematografie, prin care extremitățile obiectului reprezentat apar apropiate, iar unele dimensiuni reduse. – Din fr. raccourci.

racursí s. n., art. racursíul; pl. racursíuri

racursí s. n., pl. racursíuri

RACURSÍ adj. invar. Foarte scurt. ♦ Prescurtat, scurtat. // s.n. (Liv.) Prescurtare, reducție. ♦ (Arte) Procedeu de redare a unui subiect prin pictură, sculptură sau fotografie, micșorând dimensiunile prin efectul perspectivei. [Var. racursiu adj. invar., s.n., pl. -iuri. / < fr. raccourci].

RACURSÍ s. n. prescurtare, reducție. ◊ procedeu de redare a unui subiect prin pictură, sculptură sau fotografie, micșorând dimensiunile prin efectul perspectivei. (< fr. raccourci)

RACURSÍ (< fr.) adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Scurtat, prescurtat. 2. S. n. (ARTE PL.) Procedeu de folosire a perspectivei liniare (în desen, pictură, basorelief), al cărui efect constă în faptul că extremitățile obiectului reprezentat apar apropiate, iar unele dimensiuni ale acestuia reduse. Printre cele mai cunoscute r. se numără „Hristos mort” de Andrea Mantegna. 3. (CINEMAT.) Unghi de filmare subiectiv care sugerează privirea de jos în sus. Sin. cu contraplonjeu.