Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru racordare

RACORD├ü, racordez, vb. I. Tranz. A stabili un racord. ÔÖŽ (Geom.) A uni ├«ntre ele dou─â drepte sau dou─â curbe printr-o curb─â tangent─â la fiecare dintre dreptele sau curbele ├«ntre care se face leg─âtura. ÔÇô Din fr. raccorder.
RACORD├üRE, racord─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a racorda ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ (Concr.) Por╚Ťiune din suprafa╚Ťa unei ╚Ťevi, a unui tub etc. prin care se face trecerea ├«ntre dou─â zone cu sec╚Ťiuni diferite. ÔÖŽ Locul de leg─âtur─â a dou─â elemente ale unui sistem tehnic. ÔÖŽ Realizarea unei leg─âturi ├«ntre dou─â por╚Ťiuni ale unui drum sau ale unei c─âi ferate prin introducerea ├«ntre ele a unui tronson de traseu cu axa curb─â. ÔÇô V. racorda.
RACORD├ü, racordez, vb. I. Tranz. A stabili un racord. ÔÖŽ (Geom.) A uni ├«ntre ele dou─â drepte sau dou─â curbe printr-o curb─â tangent─â la fiecare dintre dreptele sau curbele ├«ntre care se face leg─âtura. ÔÇô Din fr. raccorder.
RACORD├üRE, racord─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a racorda ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ (Concr.) Por╚Ťiune din suprafa╚Ťa unei ╚Ťevi, a unui tub etc. prin care se face trecerea ├«ntre dou─â zone cu sec╚Ťiuni diferite. ÔÖŽ Locul de leg─âtur─â a dou─â elemente ale unui sistem tehnic. ÔÖŽ Realizarea unei leg─âturi ├«ntre dou─â por╚Ťiuni ale unui drum sau ale unei c─âi ferate prin introducerea ├«ntre ele a unui tronson de traseu cu axa curb─â. ÔÇô V. racorda.
RACORD├ü, racordez, vb. I. Tranz. A face, a stabili leg─âtura ├«ntre dou─â elemente sau dou─â p─âr╚Ťi ale unei lucr─âri; a face un racord. ÔÖŽ (Geom.) A uni ├«ntre ele dou─â drepte sau dou─â curbe printr-o curb─â tangent─â la fiecare dintre dreptele sau curbele ├«ntre care se face leg─âtura.
RACORD├üRE, racord─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a racorda; locul unde se leag─â dou─â elemente ale unui sistem tehnic sau dou─â sisteme tehnice.
racordá (a ~) vb., ind. prez. 3 racordeáză
racordáre s. f., g.-d. art. racordắrii; pl. racordắri
racord├í vb., ind. prez. 1 sg. racord├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. racorde├íz─â
racordáre s. f., g.-d. art. racordării; pl. racordări
RACORD├ü vb. I. tr. A stabili un contact, a lega (elemente, p─âr╚Ťi ale unei lucr─âri); a face un racord. ÔÖŽ (Geom.) A uni printr-un arc de curb─â dou─â arce date. [< fr. raccorder].
RACORD├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a racorda ╚Öi rezultatul ei; stabilire a unui contact; racordaj. ÔÖŽ (Geom.) Opera╚Ťie prin care dou─â linii care se ├«ntretaie sunt unite printr-un arc de curb─â tangent la fiecare dintre ele. [< racorda].
RACORD├ü vb. tr. 1. a stabili un racord (1). ÔŚŐ (tehn.) a realiza leg─âtura dintre dou─â elemente ale unui sistem tehnic. 2. a lega dou─â por╚Ťiuni ale unui drum, ale unei c─âi ferate prin introducerea ├«ntre ele a unui tronson curb. 3. (mat.) a uni dou─â trepte sau dou─â curbe printr-un arc de curb─â tangent la fiecare dintre ele. (< fr. raccorder)
A RACORD├ü ~├ęz tranz. 1) (p─âr╚Ťi ale unui sistem tehnic) A uni printr-un racord; a cupla. 2) mat. (dou─â curbe sau dou─â drepte) A uni printr-o curb─â tangent─â. /<fr. raccorder

Racordare dex online | sinonim

Racordare definitie

Intrare: racorda
racorda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: racordare
racordare substantiv feminin