raclor definitie

10 definiții pentru raclor

RACLÓR, racloare, s. n. 1. Dispozitiv mobil folosit pentru curățarea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcție a instalației. 2. Instrument cu care se raclează; răzuitor. – Cf. fr. racloir.
RACLÓR, racloare, s. n. 1. Dispozitiv mobil folosit pentru curățarea nămolului depus pe fundul decantoarelor, fără scoaterea din funcție a instalației. 2. Instrument cu care se raclează; răzuitor. – Cf. fr. racloir.
RACLÓR, racloare, s. n. (Franțuzism) Răzuitor.
raclór (ra-clor) s. n., pl. racloáre
raclór s. n. (sil. -clor), pl. racloáre
RACLÓR s. v. răzuitor.
RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, folosită pentru așchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir].
RACLÓR s. n. 1. dispozitiv mobil pentru curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, pentru așchiere; răzuitor. (< fr. racloir)
RACLÓR ~oáre n. Dispozitiv mobil folosit pentru îndepărtarea nămolului depus pe fundul decantoarelor. /<fr. racloir
RACLOR s. (TEHN.) racletă, răzuitor.

raclor dex

Intrare: raclor
raclor substantiv neutru
  • silabisire: -clor