9 definiții pentru racletă
RACLÉTĂ, raclete,
s. f. Lamă flexibilă de oțel care servește la curățarea sau la răzuirea unor suprafețe. – Din
fr. raclette. RACLÉTĂ, raclete,
s. f. Lamă flexibilă de oțel care servește la curățarea sau la răzuirea unor suprafețe. – Din
fr. raclette. raclétă (ra-cle-)
s. f.,
g.-d. art. raclétei;
pl. racléte
raclétă s. f. (sil. -cle-), pl. racléte RACLÉTĂ s.f. (Tehn.) Lamă răzuitoare. ♦ (Poligr.) Lamă de oțel foarte subțire care îndepărtează excesul de cerneală de pe suprafața cilindrică a formei de tipar la mașinile de tipar adânc. [< fr. raclette].
RACLÉTĂ s. f. (tehn.) lamă răzuitoare. ◊ lamă de oțel foarte subțire care îndepărtează excesul de cerneală de pe suprafața cilindrică a formei de tipar la mașinile de tipar adânc. (< fr. raclette)
RACLÉTĂ ~e f. Unealtă folosită în operații de curățare sau de răzuire a unor suprafețe; răzuitor. /<fr. raclette RACLETĂ s. (TEHN.) raclor, răzuitor. Racletă dex online | sinonim
Racletă definitie
Intrare: racletă
racletă substantiv feminin