racilă definitie

12 definiții pentru racilă

RÁCILĂ2, racile, s. f. (Pop.) Unealtă de diferite forme folosită la prinderea racilor. – Din rac.
RÁCILĂ1, racile, s. f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Dușmănie veche, ură. – Et. nec.
RÁCILĂ1, racile, s. f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteșug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Dușmănie veche, ură. – Et. nec.
RÁCILĂ2, racile, s. f. (Pop.) Unealtă de diferite forme utilizată la prinderea racilor. – Din rac.
RÁCILĂ, racile, s. f. 1. Boală veche, cronică, care nu se mai poate vindeca; cusur, meteahnă, defect. M-am tămăduit de vătămătură, dar tot simt o racilă aci sub pîntece. PAMFILE, la CADE. 2. Fig. Dușmănie, ură. Era o racilă veche între Stoica Bivolaru și Năstase Beldie, și pe lîngă ei se îndușmăniseră și rudele unuia cu ale altuia. SANDU-ALDEA, U. P. 115.
rácilă (boală) s. f., g.-d. art. rácilei; pl. rácile
rácilă (boală) s. f., g.-d. art. rácilei; pl. rácile
RÁCILĂ s. v. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
ràcilă f. rană incurabilă. [Derivat din rac, prin o metaforă analogă cu cea din cancer].
rácilă f., pl. e (d. rac, cancer, ulcer). Boală microbiană ascunsă și incurabilă saŭ grea de vindecat: mĭ-a trecut tusea, dar tot maĭ am o racilă la coastă. – Și ráhilă (Munt. vest).
racilă s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENȚĂ. IMPERFECȚIUNE. INSUFICIENȚĂ. LACUNĂ. LIPSĂ. METEAHNĂ. NEAJUNS. PĂCAT. SCĂDERE. SLĂBICIUNE. VICIU.
RACILA v. Gârleni.

racilă dex

Intrare: racilă
racilă substantiv feminin