raboteză definitie

8 definiții pentru raboteză

RABOTÉZĂ, raboteze, s. f. Mașină-unealtă care servește la prelucrarea prin așchiere a metalului; mașină de rabotat. – Din fr. raboteuse.
RABOTÉZĂ, raboteze, s. f. Mașină-unealtă care servește la prelucrarea prin așchiere a metalului; mașină de rabotat. – Din fr. raboteuse.
RABOTÉZĂ, raboteze, s. f. 1. Mașină care servește la prelucrarea, prin așchiere, a unui metal; mașină de rabotat. Raboteză longitudinală. Raboteză transversală. ▭ Mi-a dat-o tovarășul Pîrvu, zilierul de la raboteze. V. ROM. decembrie 1950, 157. 2. Mașină ale cărei cuțite sînt fixate de un arbore rotativ, paralel cu masa, și care servește la prelucrarea prin așchiere a fețelor unor piese de lemn.
rabotéză s. f., g.-d. art. rabotézei; pl. rabotéze
rabotéză s. f., g.-d. art. rabotézei; pl. rabotéze
RABOTÉZĂ s.f. Mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalului sau a unor piese de lemn; mașină de rabotat. [< fr. raboteuse].
RABOTEZĂ s. f. mașină de rabotat. (< fr. raboteuse)
RABOTÉZĂ ~e f. Mașină-unealtă cu ajutorul căreia se prelucrează, prin așchiere, suprafața pieselor de metal. /<fr. raboteuse

raboteză dex

Intrare: raboteză
raboteză substantiv feminin