rabie definitie

2 intrări

11 definiții pentru rabie

RÁBIE s. f. (Med.) Turbare. – Din lat. rabia (= rabies, -ei).
RÁBIE, rabii, s. f. (Med.) Turbare. – Din lat. rabia (= rabies, -ei).
RÁBIE s. f. (Med.) Turbare.
rábie (-bi-e) s. f., art. rábia (-bi-a), g.-d. rábii, art. rábiei
rábie s. f. (sil. -bi-e), art. rábia (sil. -bi-a), g.-d. rábii, art. rábiei
RÁBIE s. v. turbare.
RÁBIE s.f. Turbare. [Gen. -iei. / < lat. rabies, cf. it. rabbia].
RÁBIE s. f. turbare. (< lat. rabies)
RÁBIE ~i f. Boală acută provocată de o infecție virotică, frecventă la animale (câini, lupi, pisici etc.), transmisibilă și omului, care se manifestă prin accese nervoase puternice, urmate de paralizie și apoi de moarte; turbare. [G.-D. rabiei; Sil. -bi-e] /<lat. rabia
RABIE s. (MED.) turbare, (pop.) turbă, (înv.) turbăciune. (Bolnav de ~.)
RĂBIE 1. – Drăgan (16 A II 89, 126) și fratele său Hrăbeiu. 2. Răbaia s. (f. jd. Neamț) și Movila Răbîii t. derivat de G. Ivănescu < roaba „m. roabei” (BIFR I 167).

rabie dex

Intrare: rabie
rabie substantiv feminin
  • silabisire: -bi-e
Intrare: Răbie
Răbie