Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru rabat

RAB├üT, rabaturi, s. n. Reducere; sc─âz─âm├ónt. ÔŚŐ Rabat comercial = reducere de pre╚Ť acordat─â de v├ónz─âtor la cump─ârarea unor m─ârfuri ├«n situa╚Ťii ca plata ├«n numerar, la cump─ârarea unei cantit─â╚Ťi mari sau ├«n extrasezon, fidelitatea clientului. ÔÇô Din germ. Rabatt.
RABAT├ü, rabatez, vb. I. Tranz. (Mat.) 1. A roti o figur─â plan─â ├«n jurul unei drepte situate ├«n planul figurii. 2. A l─âsa ├«n jos; a ├«ndoi, a plia. [Var.: rab├íte vb. III] ÔÇô Din fr. rabattre.
RABÁTE vb. III v. rabata.
RAB├üT, rabaturi, s. n. Reducere de pre╚Ť fa╚Ť─â de pre╚Ťul cu am─ânuntul al m─ârfii. (├Än sintagma) Rabat comercial = parte din pre╚Ťul de v├ónzare cu am─ânuntul, stabilit─â ca o cot─â procentual─â, destinat─â s─â acopere cheltuielile de circula╚Ťie ╚Öi s─â asigure beneficii organiza╚Ťiilor comerciale; adaos comercial. ÔÇô Din germ. Rabatt.
RABAT├ü, rabatez, vb. I. Tranz. (Mat.) 1. A roti o figur─â plan─â ├«n jurul unei drepte situate ├«n planul figurii. 2. A l─âsa ├«n jos; a ├«ndoi, a plia. [Var.: rab├íte vb. III] ÔÇô Din fr. rabattre.
RABÁTE vb. III v. rabata.
RAB├üT, rabaturi, s. n. Reducere din pre╚Ťul de v├«nzare al unei m─ârfi. V. bonifica╚Ťie. C├«t s─â cheltuiasc─â ea?... Calculau pe zi kilogramele de carne, rabatul de la o consuma╚Ťie a╚Öa mare. VLAHU╚Ü─é, O. A. 244.
rabát s. n., pl. rabáturi
*rabatá/rabáte (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. rabateáză/rabate
rabát s. n., pl. rabáturi
rabat├í vb., ind. prez. 1 sg. rabat├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rabate├íz─â
RAB├üT s. 1. reducere, sc─âz─âm├ónt. (A face un ~ la pre╚Ťul unei m─ârfi.) 2. rabat comercial v. adaos comercial. (~ prev─âzut de lege pentru o marf─â.)
RAB├üT s.n. Reducere acordat─â cump─âr─âtorului din pre╚Ťul de v├ónzare al unei m─ârfi. ÔÖŽ (├Än economia socialist─â) Rabat comercial = diferen╚Ťa dintre pre╚Ťul cu ridicata al industriei ╚Öi pre╚Ťul de desfacere cu am─ânuntul. [< germ. Rabatt, cf. fr. rabais].
RAB├üTE vb. III. tr. 1. A roti o figur─â plan─â ├«n jurul unei drepte astfel ├«nc├ót planul ei s─â fie paralel cu unul dintre planele de proiec╚Ťie. 2. A l─âsa ├«n jos; a ├«ndoi; a plia. [< fr. rabattre].
RAB├üT s. n. reducere de pre╚Ť, sc─âz─âm├ónt, bonifica╚Ťie ce se acord─â de v├ónz─âtor cump─âr─âtorului. ÔÖŽ ~ comercial = parte din venitul net creat ├«n sfera produc╚Ťiei materiale destinat─â acoperirii cheltuielilor de circula╚Ťie a m─ârfurilor ╚Öi asigur─ârii beneficiului ├«ntreprinderilor ╚Öi organiza╚Ťiilor comerciale. (< germ. Rabatt)
RABAT├ü vb. tr. 1. a roti o figur─â plan─â ├«n jurul unei drepte astfel ├«nc├ót planul ei s─â fie paralel cu unul dintre planele de proiec╚Ťie. 2. a l─âsa ├«n jos; a ├«ndoi; a plia. (< fr. rabattre)
rab├ít (rab├íturi), s. n. ÔÇô Reducere de pre╚Ť. Germ. Rabatt (Candrea).
RAB├üT ~uri n. Reducere din pre╚Ťul unei m─ârfi la v├ónzarea cu ridicata. ÔŚŐ ~ comercial diferen╚Ťa dintre pre╚Ťul cu ridicata ╚Öi pre╚Ťul de desfacere cu am─ânuntul. /<germ. Rabatt
rabat n. sc─âderea pre╚Ťului sau a valorii.
*rab├ít n., pl. ur─ş (fr. rabat, id. [d. rabattre, compus d. re- ╚Öi abattre] = rabais, rabat. V. abat). Barb. Sc─âz─âm├«nt, reducere din pre╚Ť acordat─â unu─ş cump─âr─âtor c├«nd cump─âr─â ma─ş mult. V. remiz─â.
RABAT s. reducere, sc─âz─âm├«nt. (A face un ~ la pre╚Ťul unei m─ârfi.)
rabat├í vb. I A l─âsa ├«n jos, a plia, a ├«ndoi ÔŚŐ ÔÇ×Sp─âtarul scaunului poate fi reglat ├«n ├«n─âl╚Ťime, ad├óncime sau poate fi rabatat.ÔÇŁ R.l. 9 IV 84 p. 5 (cf. fr. rabattre)
RABAT, ora╚Ö ├«n Malta, ├«n partea central-vestic─â a ins. Gozo; 11,7 mii loc. (2003). Ind. textil─â (covoare) ╚Öi alim. (vinuri). Vestigii din perioada roman─â. Biserici ╚Öi m─ân─âstiri medievale. Palatul Verdala (1586); palatul Sf. Sofia (sec. 12). Catedral─â. Muzeu de antichit─â╚Ťi romane. Ziduri de fortifica╚Ťie ale ora╚Öului dat├ónd din sec. 18. Cunoscut ╚Öi sub numele Victoria.
RABAT (├«n arab─â: ER-RIBßż╣T), capitala Marocului, situat─â ├«n NV ╚Ť─ârii, pe ╚Ť─ârmul Oc. Atlantic, la gura de v─ârsare a fluviului Bou Regreg; 623,5 mii loc. (1994). Nod feroviar ╚Öi rutier. Aeroport (├«n suburbia Sal├ę). Port. Pr. centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-╚Ötiin╚Ťific ╚Öi turistic. Ind. metalurgiei neferoase, de prelucr. a lemnului, textil─â, a mat. de constr. (c─âr─âmid─â, azbest), piel─âriei ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âmintei, alim. Produc╚Ťia de covoare ╚Öi de p─âturi. Poligrafie. Artizanat. Universitatea Muhammad V (1957); Institut agronomic ╚Öi veterinar (1966); Academie Na╚Ťional─â (1977); Biblioteca Na╚Ťional─â (1920); Universitatea musulman─â (sec. 12-17). Teatru; Orchestr─â simfonic─â. Muzee de arheologie (1920), art─â decorativ─â (1915) ╚Öi artizanat. Moscheea Hassan (1190-1195), cu minaret de 44 m ├«n─âl╚Ťime, fort─ârea╚Ťa Kasbah Ouda├»a (sec. 12), cu por╚Ťile Ouda├»a, B─üb-ar-Ruw─üh ╚Ö.a., moscheile Yakub al-Mansur (sec. 18), Moulay-Sliman (sec. 19) ╚Ö.a., mausoleul lui Muhammad V; Palatul Regal (1950); Gr─âdini ├«n stil andaluz. Fundat de fenicieni, apoi colonie roman─â cu numele Sala, iar ├«n sec. 8-10 a fost sediul unei m─ân─âstiri musulmane fortificate. ├Än 1150, califul almohad Abd al-M┼źmin (1130-1163) a ├«ntemeiat un punct ├«nt─ârit cu numele Ribat (= tab─âr─â) unde ╚Öi-a ├«ncartiruit trupele, ├«n vederea ÔÇ×r─âzboiului sf├óntÔÇŁ ├«mpotriva cre╚Ötinilor din Pen. Iberic─â. ├Än Ev. med. a fost important centru al corsarilor sarazini. ├Än perioada 1627-1666 a fost capitala unui stat independent; centrul ad-tiv (1912-1956) al protectoratului francez Maroc, iar din 1956 capitala regatului Maroc.

Rabat dex online | sinonim

Rabat definitie

Intrare: rabat
rabat substantiv neutru
Intrare: rabata
rabata verb grupa I conjugarea a II-a
rabate verb grupa a III-a conjugarea a IX-a