rațiocinare definitie

6 definiții pentru rațiocinare

rațiociná vb., ind. prez. 1 sg. rațiocinéz, 3 sg. și pl. rațiocineáză
rațiocináre s. f., g.-d. art. rațiocinării
RAȚIOCINÁ vb. I. tr. (Liv.) A raționa cu mult echilibru, cu multă subtilitate. [Pron. -ți-o-. / < it. raziocinare, cf. lat. ratiocinari].
RAȚIOCINÁRE s.f. Acțiunea de a rațiocina; rațiocinație; raționament subtil, pedant. [< rațiocina].
RAȚIOCINÁ vb. tr. a raționa cu mult echilibru, cu multă subtilitate. (< fr. ratiocioner, lat. ratiocinari)
rațiocináre s. f. (livr.) Raționament subtil, pedant ◊ „Nu-mi face plăcere și nici nu cred că sunt utile, în această fază a vieții mele, rațiocinările asupra problemelor personale, de creație sau altele.” R.lit. 5 IX 85 p. 16 (din rațiocina, din it. raziocinare; DN3)

rațiocinare dex

Intrare: rațiocina
rațiocina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rațiocinare
rațiocinare substantiv feminin