răzlog definitie

12 definiții pentru răzlog

RĂZLÓG, răzlogi, s. m. (Reg.) Despicătură lungă din trunchiul unui copac, utilizată la facerea gardurilor. – Din sl. razlogŭ.
RĂZLÓG, răzlogi, s. m. (Reg.) Despicătură lungă din trunchiul unui copac, întrebuințată la facerea gardurilor. – Din sl. razlogŭ.
RĂZLÓG, răzlogi, s. m. (Mold.; mai ales la pl.) Despicătură lungă din trunchiul unui copac, leaț necioplit, întrebuințate la facerea gardurilor. Căsuțe albe șindrilite și împrejmuite cu răzlogi. SADOVEANU, la CADE. O casă mică, cu înfățișare destul de curată pe din afară... împrejmuită cu un gard de răzlogi. HOGAȘ, M. N. 76. Irinuca avea o cocioabă veche de bîrne... îngrădită cu răzlogi de brad. CREANGĂ, A. 26.
răzlóg (reg.) s. m., pl. răzlógi
răzlóg s. m., pl. răzlógi
RĂZLÓG s. (reg.) corlată, zăvor. (~ la un gard.)
RĂZLÓG ~gi m. reg. Despicătură lungă din trunchiul unui copac, folosită pentru garduri. /<sl. razlogu
răzlóg2, răzlóguri, s.n. (înv.) sfat, consiliu.
răslog m. Mold. scândură lungă de brad: cocioabă îngrădită cu răslogi de brad CR. [Ung. RÉSZLOG, scândură despicată].
răzlóg m. (cuv. slav înrudit cu rus. razlóg, povîrniș, razlóžitĭ, a descompune, a despărți, că răzlogu e un stanog, un lucru care desparte; rut. rozlógŭ, întins, rărit. De aci și ung. részlog, scîndură. V. pîrlog). Olt. Scîndură groasă, dulap: scîndurĭ groase (răzlojĭ) așezate unele lîngă altele; perețiĭ (bordeĭuluĭ) căptușițĭ ĭarăș cu răzlojĭ (BSG. 1922, 129). Mold. Prăjină groasă, maĭ ales de brad, curățată de rămurele, dar necĭoplită, pusă orizontal la îngrăditurĭ primitive (poate fi și despicată în doŭă): o cocĭoabă îngrădită cu răzlogĭ de brad (Cr.); bucĭumu se face din răzlogĭ de molid uscațĭ maĭ multe verĭ (Șez. 32, 32). Stanog. – La Beld. 2653: De răzloțĭ îngrăditură. Răresc răzloțiĭ atîta în cît pușca încăpea. V. sulhar.
RĂZLOG s. (reg.) corlată, zăvor. (~ la un gard.)
răzlóg, răzlogi, s.m. – (reg.) Prăjină groasă (de obicei de brad), necioplită, folosită la îngrădituri sau căptușirea pereților colibelor: „Și cum nu era culcat, a văzut cum o mână mare, mare de tot se bagă printre răzlogi” (Bilțiu, 1999: 238; Ieud). – Din sl. razlogǔ „întins, rărit” (Scriban, DEX, MDA).

răzlog dex

Intrare: răzlog
răzlog substantiv masculin