răzgândire definitie

15 definiții pentru răzgândire

RĂZGÂNDÍ, răzgândesc, vb. IV. Refl. 1. A-și schimba gândul, părerea sau hotărârea, a reveni asupra unei hotărâri luate. 2. (În legătură cu „a se gândi”) A reflecta bine, a chibzui îndelung. – Pref. răz- + gândi.
RĂZGÂNDÍRE, răzgândiri, s. f. Faptul de a se răzgândi. – V. răzgândi.
RĂZGÂNDÍ, răzgândesc, vb. IV. Refl. 1. A-și schimba gândul, părerea sau hotărârea, a reveni asupra unei hotărâri luate. 2. (În legătură cu „a se gândi”) A reflecta bine, a chibzui îndelung. – Răz- + gândi.
RĂZGÂNDÍRE, răzgândiri, s. f. Faptul de a se răzgândi. – V. răzgândi.
RĂZGÎNDÍ, răzgîndesc, vb. IV. Refl. 1. A-și schimba gîndul, părerea sau hotărîrea, a-și lua de seamă, a se gîndi mai bine și a reveni asupra unei hotărîri luate. Deschise gura să vorbească, apoi se răzgîndi și tăcu. DUMITRIU, N. 148. Mergea, de-i pîrîiau călcîiele, de frică să nu se răzgîndească sfînta Duminică. CREANGĂ, P. 293. 2. (De obicei în corelație cu gîndi) A se gîndi, a reflecta, a chibzui, a se socoti îndelung și bine asupra unei chestiuni. Mergea... gîndindu-se și răzgîndindu-se cum să-și împlinească sarcina mai bine. ISPIRESCU, L. 43. Stăpînul... se răzgîndi bine și-i răspunse într-ast fel... ODOBESCU, S. III 45.
RĂZGÎNDÍRE, (rar) răzgîndiri, s. f. Faptul de a se răzgîndi. 1. Revenire asupra unei păreri sau hotărîri. Îi era însă greu să meargă-așa fără de veste și ar fi voit să-și mai facă timp de răzgîndire. SLAVICI, O. II 80. 2. Meditare, reflectare adîncă. Privirile și... răzgîndirile tutulor oneștilor consorți. ODOBESCU, S. III 166.
!răzgândí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se răzgândéște, imperf. 3 sg. se răzgândeá; conj. prez. 3 să se răzgândeáscă
răzgândíre s. f., g.-d. art. răzgândírii; pl. răzgândíri
răzgândí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzgândésc, imperf. 3 sg. răzgândeá; conj. prez. 3 sg. și pl. răzgândeáscă
răzgândíre s. f., g.-d. art. răzgândírii; pl. răzgândíri
RĂZGÂNDÍ vb. a reveni. (De ce te-ai ~?)
A SE RĂZGÂNDÍ mă ~ésc intranz. 1) A-și schimba părerea de mai înainte; a renunța la intențiile precedente. 2) A gândi mult asupra unei chestiuni. / răz- + a se gândi
răsgândì v. 1. a se gândi din nou; 2. a-și schimba părerea: s’a răsgândit. [Slav. RAS și gândì].
răzgîndésc (mă) v. refl. (răs- și gîndesc, ca rus. raz-mýslitĭ). Îmĭ schimb gîndu (intențiunea) gîndindu-mă pe urmă: era să plec, dar m’am răzgîndit.
RĂZGÎNDI vb. a reveni. (De ce te-ai ~?)

răzgândire dex

Intrare: răzgândi
răzgândi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: răzgândire
răzgândire substantiv feminin