Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

R─éZB├ôI2, r─âzboaie, s. n. 1. Ma╚Öin─â de lucru folosit─â pentru confec╚Ťionarea ╚Ťes─âturilor din fibre textile. 2. Unealt─â casnic─â de ╚Ťesut; argea, stative. ÔÇô Din bg., sb. razboj.
R─éZBO├Ź3, r─âzboiesc, vb. IV. Refl. recipr. (╚śi fig.) A purta r─âzboi1, a se lupta, a se bate. ÔÇô Din r─âzboi1.
R─éZB├ôI1, r─âzboaie, s. n. Conflict armat (de durat─â) ├«ntre dou─â sau mai multe state, na╚Ťiuni, grupuri umane, pentru realizarea unor interese economice ╚Öi politice; r─âzbel. R─âzboi civil = lupt─â armat─â dus─â ├«n scopul cuceririi puterii, suprema╚Ťiei politice ├«ntr-un stat. R─âzboi mondial = lupt─â armat─â la care particip─â, direct sau indirect, numeroase state ale lumii. R─âzboi rece = stare de ├«ncordare, de tensiune ├«n rela╚Ťiile dintre unele state (├«n special dintre SUA ╚Öi URSS dup─â 1950). R─âzboi psihologic = stare de tensiune, de h─âr╚Ťuial─â nervoas─â, psihic─â, ini╚Ťiat─â ╚Öi ├«ntre╚Ťinut─â cu scopul de a zdruncina moralul for╚Ťelor adverse ╚Öi de a demoraliza popula╚Ťia. R─âzboi total = lupt─â armat─â ├«n care statul agresor folose╚Öte toate mijloacele de distrugere, nu numai ├«mpotriva for╚Ťelor armate, ci ╚Öi ├«mpotriva ├«ntregii popula╚Ťii. Stare de r─âzboi = beligeran╚Ť─â. ÔÖŽ Fig. Ceart─â; ne├«n╚Ťelegere, vrajb─â, g├ólceav─â. ÔÇô Din sl. razboj ÔÇ×ucidere, jafÔÇŁ.
R─éZB├ôI2, r─âzboaie, s. n. 1. Ma╚Öin─â de lucru folosit─â pentru confec╚Ťionarea ╚Ťes─âturilor din fibre textile. 2. Unealt─â casnic─â de ╚Ťesut; argea, stative. ÔÇô Din bg., scr. razboj.
R─éZBO├Ź3, r─âzboiesc, vb. IV. Refl. recipr. (╚śi fig.) A purta r─âzboi1, a se lupta, a se bate. ÔÇô Din r─âzboi1.
R─éZB├ôI1, r─âzboaie, s. n. Conflict armat (de durat─â) ├«ntre dou─â sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice ╚Öi politice; r─âzbel. R─âzboi civil = lupt─â armat─â ├«ntre dou─â sau mai multe grup─âri politice de orient─âri diferite din interiorul unui stat ├«n vederea schimb─ârii ordinii politice ╚Öi de stat sau pentru men╚Ťinerea celei existente. R─âzboi rece = stare de ├«ncordare, de tensiune ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale, provocat─â de politica de ostilitate a unor state fa╚Ť─â de altele, care nu ia totu╚Öi forma unui conflict armat. R─âzboi psihologic = stare de tensiune, de h─âr╚Ťuial─â nervoas─â, psihic─â, ini╚Ťiat─â ╚Öi ├«ntre╚Ťinut─â cu scopul de a zdruncina moralul for╚Ťelor adverse ╚Öi de a demoraliza popula╚Ťia. Stare de r─âzboi = beligeran╚Ť─â. ÔÖŽ Fig. Ceart─â; ne├«n╚Ťelegere, vrajb─â, g├ólceav─â. ÔÇô Din sl. razboj ÔÇ×ucidere, jafÔÇŁ.
R─éZB├ôI2, r─âzboaie, s. n. Unealt─â casnic─â de ╚Ťesut (p├«nz─â, stof─â etc.); (regional) stative; (├«n industrie) ma╚Öin─â de ╚Ťesut. R─âzboi ╚Ť─âr─ânesc. R─âzboi mecanic. Ôľş ╚śi zilnic produc╚Ťia merge ├«n cre╚Ötere: Se-ntrec ╚Ťes─âtorii cu degete me╚Ötere ╚śi c├«nt─â r─âzboaiele-n valuri. DE╚śLIU, G. 47. ╚śi cum ╚Ťeseam, nici n-am ╚Ötiut Cum am s─ârit ╚Öi m-am zb─âtut S─â ies de la r─âzboi. CO╚śBUC, P. I 93. [Apele p├«r─âului] alerg├«nd cu prip─â d-a curmezi╚Öul v─âii... ca suveica pe i╚Ťele r─âzboiului. ODOBESCU, S. I 164.
R─éZBO├Ź3, r─âzboiesc, vb. IV. Refl. A purta r─âzboi; a se lupta, a se bate. V─âd pe Pip─âru╚Ö-Viteazul trec├«nd muntele de aur, ╚śi-l v─âd cum se r─âzboie╚Öte c-un nedumerit balaur. CO╚śBUC, P. II 136. Trimise pe Belerofonte s─â se r─âzboiasc─â cu Chimera ╚Öi s-o r─âpuie. ISPIRESCU, U. 122. Ast─âzi este timpul s─â v─â r─âzboi╚Ťi ╚śi prin dalbe lupte s─â v─â nemuri╚Ťi. BOLINTINEANU, O. 67. ÔŚŐ Intranz. (Neobi╚Önuit) Voi ├«i cunoa╚Öte╚Ťi bine, C─âci pentru-a lor risip─â a╚Ťi r─âzboit cu mine. ALECSANDRI, P. III 217.
R─éZB├ôI1, r─âzboaie, s. n. Conflict armat, de lung─â durat─â, ├«ntre dou─â sau mai multe state. A declara r─âzboi. A purta r─âzboi. A duce r─âzboi. Ôľş Orice act, orice vorb─â, orice lucru care-i amintesc r─âzboiul, ├«l zdruncin─â complet. SAHIA, N. 25. Ce-╚Ťi lipse╚Öte m─âriei-tale? N-ai cu nime r─âzboi; ╚Ťara este lini╚Ötit─â ╚Öi supus─â. NEGRUZZI, S. I 146. C─âci r─âzboiul e bici groaznic, care moartea ├«l iube╚Öte ╚śi ai lui s├«ngera╚Ťi dafini na╚Ťiile ├«i pl─âtesc. ALEXANDRESCU, P. 132. Dup─â r─âzboi mul╚Ťi voinici (sau viteji) s-arat─â, se zice despre cei care se arat─â curajo╚Öi dup─â ce a trecut primejdia. La pl─âcinte ├«nainte, la r─âzboi ├«napoi, se zice despre cei m├«nc─âcio╚Öi, dar lene╚Öi la treab─â, precum ╚Öi despre cei care fug de primejdii, de greut─â╚Ťi, dar se ├«mbulzesc la beneficii. ÔŚŐ Fig. Purta el demult un r─âzboi ascuns ├«n contra drumului de fier. SP. POPESCU, M. G. 27. ÔŚŐ R─âzboi civil v. civil. R─âzboi mondial = r─âzboi la care iau parte marile puteri ale lumii. R─âzboiul mondial a fost o crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii. BOGZA, A. ├Ä. 571. R─âzboi rece v. rece. (Ie╚Öit din uz) ╚ścoal─â de r─âzboi = academie militar─â. ÔŚŐ Expr. A fi pe picior de r─âzboi v. picior. A pune pe picior de r─âzboi v. picior. A intra ├«n r─âzboi v. intra (I 6). (├Änvechit) A bate r─âzboi v. bate (II 1). ÔÖŽ Fig. Ceart─â; ne├«n╚Ťelegere. E ve╚Önic ├«n r─âzboi cu vecinii.
răzbói1 s. n., pl. războáie
!r─âzbo├ş2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se r─âzboi├ę╚Öte, imperf. 3 sg. se r─âzboi├í; conj. prez. 3 s─â se r─âzboi├ísc─â
*R─âzb├│i Mondi├íl (Pr├şmul/al D├│ilea ~) (-di-al) s. propriu n.
*R─âzb├│i Mondi├íl (Pr├şmul/al D├│ilea ~) (-di-al) s. propriu n.
!răzbói-fúlger s. n., pl. războáie-fúlger
*R─âzb├│iul celor D├│u─â R├│ze s. propriu n.
*R─âzb├│iul de 30 de Ani s. propriu n.
*R─âzb├│iul de Independ├ęn╚Ť─â s. propriu n.
*R─âzb├│iul de Secesi├║ne (-si-u-) s. propriu n.
r─âzbo├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. r─âzboi├ęsc, imperf. 3 sg. r─âzboi├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. r─âzboi├ísc─â
răzbói (conflict armat, unealtă) s. n., pl. războáie
r─âzb├│i-f├║lger s. n.
R─éZB├ôI s. 1. (pop.) stative (pl.), (reg.) argea, tear─â. (A ╚Ťese ceva la ~.) 2. cal, c─âlu╚Öel. (~ la moara de v├ónt.)
RĂZBÓI s. v. bătălie, car, chingă, gherghef, încăierare, înfruntare, jug, luptă, punte.
R─éZBO├Ź vb. v. lupta.
R─éZB├ôI s. (MIL.) 1. conflict, (├«nv. ╚Öi pop.) b─âtaie, r─âzbel, (reg.) bozgun, (├«nv.) har╚Ť─â, oaste, o╚Ötenie, o╚Ötenire, o╚Ötire, o╚Ötit. (S-a iscat un ~.) 2. (├«nv.) nepace. (Stare de ~.)
R─âzboi Ôëá pace
CASUS BELLI s.n. Orice ac╚Ťiune politic─â sau militar─â care poate duce la declan╚Öarea unui r─âzboi. [< lat. casus belli ÔÇô caz de r─âzboi].
C├üSUS B├ëLLI s. n. inv. 1. orice ac╚Ťiune politic─â sau militar─â care poate duce la declan╚Öarea unui r─âzboi. 2. pretext prin care se justific─â un conflict. (< lat. casus belli, caz de r─âzboi)
R─éZB├ôI2 ~o├íie n. 1) Instala╚Ťie casnic─â alc─âtuit─â din dou─â suluri, i╚Ťe ╚Öi v─âtale, folosit─â la confec╚Ťionarea ╚Ťes─âturilor. A ╚Ťese ceva la ~. 2) Ma╚Öin─â de ╚Ťesut, folosit─â ├«n industrie. 3) pop. Covor mare de perete, bogat ornamentat. /<sb. razboj
A SE R─éZBO├Ź m─â ~i├ęsc intranz. ╚Öi fig. A purta r─âzboi; a se lupta; a se bate. /Din r─âzboi
R─éZB├ôI1 ~o├íie n. 1) Conflict armat ├«ntre dou─â sau mai multe state, grupuri sociale etc. ~ mondial. ~ colonial. ÔŚŐ ~ de eliberare na╚Ťional─â lupt─â armat─â a popoarelor ├«mpotriva cotropitorilor str─âini ├«n vederea cuceririi independen╚Ťei ╚Öi ap─âr─ârii suveranit─â╚Ťii statului. ~ rece stare de tensiune ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale, caracterizat─â prin men╚Ťinerea unei ├«ncord─âri permanente ├«ntre statele cu or├ónduiri sociale diferite. 2) fig. Schimb de vorbe r─âstite, adesea ofensatoare; sfad─â; ceart─â. /<sl. razboj
casus-belli n. orice motiv care pune un Stat în necesitate de a recurge la arme.
Lamiac (Răsboiul) a. râsboiu ce Atenienii declarară Lacedemonienilor după moartea lui Alexandru și care începu cu asediul Lamiei (323 a. Cr.).
r─âsboiu n. 1. unealt─â de lemn cu care se ╚Ťese p├ónza; 2. carul joag─ârului, calul sau c─âlu╚Öeii morii de v├ónt; 3. puntea ferestr─âului. [Vorb─â identic─â cu cea precedent─â (serb. RAZBOI); stativele reproduc sgomotul unei b─ât─âlii (cf. fr. m├ętier battant, stative)].
r─âsboiu n. 1. lupt─â cu armele ├«ntre dou─â na╚Ťiuni: r─âsboaiele defensive sunt singurele drepte; 2. art─â militar─â: Napoleon avea geniul r─âsboiului; 3. se zice de animale cari atac─â pe altele; 4. fig. lupt─â ├«n genere: a face r─âsboiu vi╚Ťiilor. [Slav. RAZBO─Č, t├ólh─ârie, omor: sensul vorbei a fost rom├óne╚Öte ├«nnobilit]. V. R─âsboiu (Nume proprii).
R─âsboiu n. R─âsboaiele cele mai vestite au fost: a) ├«n antichitate, R─âsboaiele Medice ╚Öi Punice (v. aceste nume); ├«n evul-mediu, R─âsboaiele religioase, v. Cruciatele; R─âsboiul de o Sut─â de ani; ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Anglia (1336-1453); ├«n timpurile moderne, R─âsboaiele de religiune, ├«ntre protestan╚Ťii ╚Öi catolicii francezi (1562-1598); R─âsboiul de Treizeci de ani, lupta protestan╚Ťilor ├«n contra ├«mp─âratului catolic, terminat prin tractatul din Westfalia (1618-1648); R─âsboiul succesiunii Spaniei, sus╚Ťinut de Fran╚Ťa ╚Öi Spania ├«n contra celorlalte Puteri europene (1701-1713); Rasboiul succesiunii Austriei, sus╚Ťinut de Maria Terezia, sprijinit─â de Fran╚Ťa ├«n contra lui Frideric II (1741-1748); R─âsboiul de ╚śapte ani, ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Austria, ├«n contra Angliei ╚Öi Prusiei (1756-1763); b) ├«n epoca contemporan─â: R─âsboiul Crimeii, ├«n care Rusia sus╚Ťinu lupta ├«n contra puterilor reunite ale Turciei, Fran╚Ťei, Angliei ╚Öi Piemontului ╚Öi care se termin─â cu Congresul din Paris (1854-1856); R─âsboiul franco-german, care se ├«nchei─â cu plata din partea Fran╚Ťei a 5 miliarde de franci ╚Öi cedarea provinciilor Alsacia ╚Öi Lorena (1870); R─âsboiul ruso-rom├óno-turc, terminat cu Congresul din Berlin ╚Öi cu independen╚Ťa Rom├óniei, (1877-1878): R─âsboiul ruso-japonez, terminat cu victoria Japonezilor (1905); R─âsboiul turco-italian din 1911, se termin─â cu c├ó╚Ötigarea Tripolitaniei (devenit─â colonie italian─â); R─âsboiul turco-balcanic din 1912, dezastros pentru Turcia, care pierdu toate posesiunile sale europene (├«n afar─â de Constantinopole ╚Öi Adrianopole); R─âsboiul Alia╚Ťilor balcanici (Bulgari, S├órbi, Greci, Muntenegreni) ├«n contra Turciei, dela 9 Oct. 1912 p├ón─â la 16 Dec. 1912, fu ├«ncheiat prin Conferin╚Ťa dela Londra, prin care Turcia ceda Bulgariei Tracia (reluat─â apoi ├«n parte de Turcia); R─âsboiul s├órbo-grec ├«n contra Bulgarilor ├«n 1913, din cauza tenden╚Ťelor de suprema╚Ťie ale acestora, fu terminat, mul╚Ťumit─â intervenirii decizive a Rom├óniei, prin pacea ├«ncheiat─â Ia Bucure╚Öti (10 Aug. 1913).
R─âsboiu Austro-rom├ón pentru ├«ntregirea neamului (Aug. 1916 ÔÇô Aprilie 1918), sÔÇÖa deschis la 14/27 Aug. 1916 prin declararea de r─âsboiu c─âtre Austria de Rom├ónia. Urm─âtoarele faze rezum─â alternativele acestor lupte eroice: 1) Ofensiva (15 Aug.-15 Sep╚Ť. 1916). Armatele rom├óne trec frontiera ╚Öi ocup─â Bra╚Öovul ╚Öi valea superioar─â a Oltului cu toate ├«n─âl╚Ťimile strategice. Germano-Bulgarii, cu for╚Ťe superioare; atac─â Turtucaia (17 Aug.) ╚Öi ├«nainteaz─â ├«n interiorul Dobrogei, pe c├ónd Austro-Ungarii atac─â ├«n Transilvania (13-16 Sept.). Armata rom├ón─â se ├«ncearc─â a trece Dun─ârea (13 Sept.). 2) Defensiva (10 Sept.-5 Nov.). Dup─â numeroase ├«nvingeri (Oituz, Uz, Olt, Bran, Predeal) se repurt─â victoria dela Jiu (14 Oct.). Pierderea liniei Cernavod─â-Constan╚Ťa. 3) Retragerea (5 Noemv.-20 Dec.). Dup─â b─ât─âliile date la T.-Jiu, C─ârbune╚Öti, Filia╚Öi, armata rom├ón─â p─âr─âsind Oltenia, se retrage pe st├ónga Oltului. Cavaleria du╚Öman─â trece Oltul, pe la Dr─âg─âne╚Öti, iar Germano-Bulgarii trec Dun─ârea. B─ât─âlia dela Arge╚Ö. Dup─â numeroase lupte (Pite╚Öti, Titu, Ploe╚Öti, Mizil, Buz─âu), o╚Ötirea noastr─â e nevoit─â a se retrage ├«n Moldova. 4) Refacerea (15 Ian.-Iunie 1917). Reorganizarea armatei ╚Öi preg─âtirea-i pentru desrobirea ╚Ť─ârii ╚Öi a neamului. Familia regal─â contribue la ridicarea moralului ╚Öi la ├«ns─ân─âto╚Öire. Noua armat─â reia ofensiva. Victoria dela M─âr─â╚Öe╚Öti, la Nord de Foc╚Öani (25 Iulie-1 Sept.), fu cea mai ├«nsemnat─â ├«nfr├óngere ce au suferit-o Germanii ├«n Orientul Europei. Victoria final─â. V. Rom├ónia Mare.
R─âsboiul greco-turc, declarat la 1921, se ├«ncepu cu un ╚Öir de succese ale o╚Ötirii grece╚Öti asupra armatei turce╚Öti demoralizate. C├ónd aceasta fu reorganizat─â ├«n 1922, Turcii alungar─â din toate p─âr╚Ťile Aziei Mici pe Greci ╚Öi r─âsboiul se termin─â cu dezastrul lamentabil al Grecilor. El avu de urmare ruina prosperit─â╚Ťii economice a Greciei ╚Öi mic╚Öorarea-i teritorial─â prin retrocedarea Traciei orientale Turcilor; V. mai la vale Tractatul din Lausanne.
R─âsboiul mondial (1914-1918) se deschise printrÔÇÖun ultimatum adresat de Austro-Ungaria Serbiei (28 Iulie 1914). Cu toate c─â Serbia accept─â condi╚Ťiile-i umilitoare, totu╚Öi Germania, aliata Austriei, declar─â r─âsboiu Rusiei (1 Aug. 1914) ╚Öi Fran╚Ťei (3 Aug.). Armatele germane invadar─â apoi Belgia, pustiind ╚Ťara ╚Öi incendi├ónd ora╚Öele (Louvain). Anglia mai ├«nt├ói, apoi Italia ╚Öi Rom├ónia, la urm─â America venir─â ├«n ajutorul Fran╚Ťei. Dup─â numeroase lupte de aproape 3 ani (├«n tran╚Öeele din Nordul Fran╚Ťei), Germanii, amenin╚Ťa╚Ťi de ├«nfr├óngere ╚Öi de invaziune, acceptar─â (18 Nov. 1918) condi╚Ťiile Alia╚Ťilor, ╚Öi anume: retrocedarea Alzaciei-Lorene, dezarmarea, pierderea coloniilor, plata unei indemniz─âri, repararea departamentelor devastate ╚Öi ocuparea de Francezi (├«n timp de 15 ani) a malului st├óng al Rinului. R─âsboiul mondial a fost unul din cele mai s├óngeroase. El a cauzat moartea sau mutilarea a 14 milioane de solda╚Ťi ╚Öi a reclamat cheltuieli extraordinare (peste 1500 de miliarde), av├ónd drept urmare, dup─â armisti╚Ťiu, o criz─â economic─â nemaipomenit─â. ├Än cursul acestui r─âsboiu, Nem╚Ťii au re├«mprosp─âtat procederile din timpurile cele mai barbare: t├ór├«rea locuitorilor civili ├«n captivitate, c─âlcarea continu─â a dreptului gin╚Ťilor prin atacuri aeriene ╚Öi submarine, prin incendiarea ╚Öi devastarea total─â a departamentelor prospere din Nordul Fran╚Ťei.
2) r─âzb├│─ş n., pl. oa─şe (bg. razbo─ş = stan, ma╚Öin─â de ╚Ťesut; s├«rb. razboj. V. r─âzbo─ş 1). Ma╚Öin─â de ╚Ťesut (├«n nord st├ítiv─â). O parte a joag─ârulu─ş ╚Öi a mori─ş de v├«nt. Puntea fer─âstr─âulu─ş.
1) r─âzbo├ş n., pl. oa─şe (vsl. razbo─ş, t├«lh─ârie, ucidere, d. bo─ş, flagel, lupt─â, care vine d. biti, a bate, a lovi, de unde vine ╚Öi rom. iz- ╚Öi r─âz-besc; bg. razb├│─ş, stativ─â; s├«rb. r├ízboj, 1. t├«lh─ârie, 2. loc de lupt─â, 3. stativ─â, ma╚Öin─â de ╚Ťesut. V. r─âzbo─ş 2, n─â-, ╚Öi pribo─ş). ╚śir de lupte cu armele ├«ntre popoare sa┼ş partide: lupta de la Grivi╚Ťa ├«n r─âzbo─şu de la 1877. Arta r─âzbo─şulu─ş: a studia r─âzbo─şu. A face r─âzbo─ş cu─şva sa┼ş a duce r─âzbo─ş cu cineva (sa┼ş: contra cu─şva), a-l combate, a-l urm─âri cu r─âzbo─ş. Oamen─ş de r─âzbo─ş, militar─ş. R─âzbo─ş sf├«nt, r─âzbo─ş contra p─âg├«nilor, cruciat─â. Onorurile r─âzbo─şilu─ş, condi╚Ťiun─ş onorabile acordate une─ş garnizoane asediate permi╚Ť├«ndu-─ş s─â ─şas─â cu arme ╚Öi bagaje. Nume de r─âzbo─ş, nume fals uzitat ├«n anumite ├«mprejur─âr─ş ca s─â nu fi─ş recunoscut. Fulger de r─âzbo─ş, general foarte priceput. ÔÇô Fals rezb├ęl (care, dup─â uni─ş ignoran╚Ť─ş, ar veni d. lat. res, lucru ╚Öi bellum, r─âzbo─ş!).
r─âzbo─ş├ęsc (m─â) v. refl. (d. r─âzbo─ş). M─â lupt pin r─âzbo─ş, port r─âzbo─ş: a te r─âzboi cu du╚Ömani─ş.
R─éZBOI s. (TEHN.) 1. (pop.) stative (pl.), (reg.) argea, tear─â. (A ╚Ťese ceva la ~.) 2. cal, c─âlu╚Öel. ( ~ la moara de v├«nt.)
război s. v. BĂTĂLIE. CAR. CHINGĂ. GHERGHEF. ÎNCĂIERARE. ÎNFRUNTARE. JUG. LUPTĂ. PUNTE.
RĂZBOI vb. (MIL.) a se bate, a se lupta, (înv.) a combate, a se oști, a se răgloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dușmanul.)
R─éZBOI s. (MIL.) 1. conflict, (├«nv. ╚Öi pop.) b─âtaie, r─âzbel, (reg.) bozgun, (├«nv.) har╚Ť─â, oaste, o╚Ötenie, o╚Ötenire, o╚Ötire, o╚Ötit. (S-a iscat un ~.) 2. (├«nv.) nepace. (Stare de ~.)
R─éZBOI. Subst. R─âzboi, r─âzbel (├«nv.), oaste (├«nv.), conflagra╚Ťie. Beligeran╚Ť─â, stare de r─âzboi. R─âzboi mondial; r─âzboi civil, r─âzboi de secesiune; r─âzboi pentru ap─ârarea patriei; r─âzboi de partizani, gheril─â; r─âzboi drept, r─âzboi de eliberare; r─âzboi de independen╚Ť─â (de neat├«rnare); r─âzboi nedrept; r─âzboi de cucerire; r─âzboi colonial; r─âzboi chimic; r─âzboi bacteriologic; r─âzboi atomic. R─âzboi rece. M─âcel (fig.), masacru, carnaj (fran╚Ťuzism). Conflict militar (armat), confruntare de for╚Ťe, ostilit─â╚Ťi. Agresiune, invazie, interven╚Ťie militar─â. Campanie militar─â, expedi╚Ťie militar─â; cruciad─â. Opera╚Ťii militare, incursiune, raid. Lupt─â, luptare, b─ât─âlie, b─âtaie (├«nv.), ciocnire (fig.), r─âzboire. Ofensiv─â, atac; ap─ârare, rezisten╚Ť─â; retragere, defensiv─â. Stare de r─âzboi; declara╚Ťie de r─âzboi. Ocupa╚Ťie. Capturare. Capitulare; armisti╚Ťiu; tratat de pace. Militarism. Tactic─â. Strategie. Militar, lupt─âtor, soldat, r─âzboinic, combatant, beligerant; agresor; invadator, cotropitor, cuceritor; militarist. Adj. De r─âzboi, de lupt─â; beligerant, conflagrant; r─âzboinic, r├ózboinicesc (├«nv.), r─âzboitor (├«nv.), r─âzbelnic (├«nv.), belicos (livr.), belicist (rar); agresiv, revan╚Öard, militarist. Vb. A (se) r─âzboi, a duce (a purta) r─âzboi, a se bate ├«n r─âzboi, a fi pe picior de r─âzboi; a se bate, a se lupta, a (se) o╚Öti (├«nv. ╚Öi pop.), a ost─â╚Öi (├«nv.), voinici (├«nv.). A declara r─âzboi, a declan╚Öa un r─âzboi, a dezl─ân╚Ťui un r─âzboi, a aprinde butoiul cu pulbere, a se pune pe picior de r─âzboi, a intra ├«n r─âzboi, a intra ├«n lupt─â, a ├«ncepe r─âzboiul, a chema sub arme (sub drapel), a ridica (a lua) armele, a scoate sabia din teac─â, a dezgropa securea de r─âzboi. V. ap─ârare, armat─â, arm─â, atac, osta╚Ö.
info-r─âzb├│i s. n. ÔŚŐ ÔÇ×Info-r─âzboiul (engl. info-war; fr. info-guerre) sau r─âzboiul informa╚Ťional va constitui ÔÇô potrivit unor recente documente ultrasecrete ale Pentagonului ÔÇô conceptul ╚Öi doctrina dominant─â a secolului urm─âtor.ÔÇŁ R.l. 4 V 96 p. 8 (calc dup─â engl., fr.)
R─éZBOI AERIAN teorie de purtare a r─âzboiului ├«n care for╚Ťele aeriene ar constitui principalul mijloc pentru ob╚Ťinerea succesului, care a stat la baza constituirii avia╚Ťiei strategice ╚Öi a opera╚Ťiunilor aeriene strategice, fiind ├«nlocuit─â de concep╚Ťia ripostei flexibile.
r─âzb├│i, r─âzboaie, s.n. ÔÇô 1. Unealt─â casnic─â de ╚Ťesut. 2. Ram─â pe care se ├«ntind pieile pentru a fi cur─â╚Ťate pe dos (Stoica, Pop 1984; L─âpu╚Ö). ÔÇô Din bg., srb. razboj ÔÇ×ma╚Öin─â de ╚ŤesutÔÇŁ (Scriban, DEX, MDA).
r─âzb├│i, r─âzboaie, s.n. ÔÇô 1. Unealt─â casnic─â de ╚Ťesut. 2. Ram─â pe care se ├«ntind pieile pentru a fi cur─â╚Ťate pe dos (Stoica, Pop 1984; L─âpu╚Ö). ÔÇô Din srb. razboj.
├Ç LA GUERRE COMME ├Ç LA GUERRE (fr.) la r─âzboi ca la r─âzboi ÔÇô A te conforma unor condi╚Ťii impuse sau unor situa╚Ťii dificile, ├«n care ai ajuns f─âr─â voia ta.
ALL PROGRESS MEANS WAR WITH SOCIETY (engl.) orice progres ├«nseamn─â r─âzboi cu societatea ÔÇô G.B. Shaw, ÔÇ×Getting marriedÔÇŁ, 559.
BELLA MATRIBUS DETESTATA (lat.) r─âzboaiele (sunt) ur├óte de mame ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, I, 1, 24-25.
BELLUM OMNIUM CONTRA OMNES (lat.) r─âzboiul tuturor contra tuturor ÔÇô Hobbes, ÔÇ×LeviathanÔÇŁ, I, 4. ├Än concep╚Ťia autorului, stare caracteristic─â omenirii pe treptele primitive.
CASUS BELLI (lat.) caz de r─âzboi ÔÇô Fapt care poate constitui un motiv de r─âzboi ├«ntre dou─â state. ├Än sens ironic, motiv de conflict ├«ntre dou─â persoane.
GUERRE ├Ç OUTRANCE (fr.) r─âzboi p├ón─â la cap─ât ÔÇô Ac╚Ťiune distructiv─â, tenace, perseverent─â ╚Öi necru╚Ť─âtoare.
GUERRE AUX CH├éTEAUX PAIX AUX CHAUMI├łRES (fr.) r─âzboi castelelor, pace bordeielor ÔÇô Cuvinte propuse de moralistul Nicolas Chamfort ca deviz─â a armatelor revolu╚Ťionare franceze.
IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce, te vei ├«ntoarce niciodat─â nu vei pieri ├«n r─âzboi - Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intona╚Ťie, respectiv de punctua╚Ťie: ÔÇ×te vei duce, te vei ├«ntoarce, niciodat─â (nu) vei pieri ├«n r─âzboiÔÇŁ sau ÔÇ×te vei duce, te vei ├«ntoarce niciodat─â (nu), vei pieri ├«n r─âzboiÔÇŁ.
INTER ARMA SILENT LEGES (lat.) pe timp de r─âzboi legile tac ÔÇô Cicero, ÔÇ×Pro MiloneÔÇŁ, IV, 10. Mai cunoscut─â varianta: ÔÇ×Inter arma silent musaeÔÇŁ (ÔÇ×Pe timp de r─âzboi, muzele tacÔÇŁ). Vremurile tulburi nu sunt prielnice echit─â╚Ťii ╚Öi dezvolt─ârii artelor ╚Öi ╚Ötiin╚Ťei.
MISERAM PACEM VEL BELLO BENE MUTARI (lat.) chiar ╚Öi r─âzboiul e preferabil unei p─âci mizerabile ÔÇô Tacit, ÔÇ×AnnalesÔÇŁ, III, 44.
R─éZBOAIE DE SUCCESIUNE, denumire a r─âzboaielor purtate ├«ntre diferitele case domnitoare pentru succesiunea la tronurile r─âmase vacante ca urmare a lipsei urma╚Öilor direc╚Ťi. Cele mai cunoscute sunt: R─âzboiul pentru Succesiunea la Tronul Spaniei (1711-1714), provocat ├«n urma mor╚Ťii regelui Spaniei, Carol al II-lea, de preten╚Ťiile lui Ludovic al XIV-lea, regele Fran╚Ťei, la mo╚Ötenirea spaniol─â. Purtat ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Spania, pe de o parte, ╚Öi Habsburgi, Anglia, Olanda, Portugalia, Danemarca, Savoia ╚Öi Prusia, pe de alt─â parte. ├Äncheiat prin tratatele de pace de la Utrech ╚Öi Rastatt. ÔŚŐ R─âzboiul pentru Succesiunea la Tronul Austriei (1740-1748), ├«ntre Prusia, Fran╚Ťa, Spania, Bavaria, Saxonia (din 1742, al─âturi de Austria), Olanda ╚Öi Rusia, pe de alt─â parte. ├Äncheiat prin tratatele de pace de la Aachen (1748).
R─éZBOAIELE BALCANICE, denumire a dou─â r─âzboaie purtate ├«n Peninsula Balcanic─â. Primul R.B. (oct. 1912-mai 1913), r─âzboi de eliberare na╚Ťional─â, purtat de Alian╚Ťa balcanic─â (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) ├«mpotriva Imp. Otoman; s-a ├«ncheiat cu victoria Alian╚Ťei. Prin Pacea de la Londra (mai 1913), Turcia restituia toate posesiunile din Europa, cu excep╚Ťia ora╚Öului Istanbul ╚Öi a unui mic teritoriu din jurul ora╚Öului, iar Albaniei i se recuno╚Ötea independen╚Ťa (proclamat─â la 28 nov. 1912). ÔŚŐ Al doilea R.B. (iun.-aug. 1913), r─âzboi care a avut loc ├«ntre Bulgaria, pe de o parte, ╚Öi Grecia, Serbia, Muntenegru, Rom├ónia ╚Öi Imp. Otoman, pe de alt─â parte, ├«ncheiat cu ├«nfr├óngerea Bulgariei. Potrivit Tratatului de Pace de la Bucure╚Öti (28 iul./10 aug. 1913), Bulgaria ceda S Macedoniei ╚Öi V Traciei Greciei, N Macedoniei Serbiei, regiunea din S Dobrogei (Cadrilaterul) ├«ntra ├«n componen╚Ťa Rom├óniei, iar o parte a Traciei r─âs─âritene, cu Adrianopolul, revenea Turciei potrivit unui tratat turco-bulgar (29 sept. 1913) ├«ncheiat la Istanbul. R.B. au provocat ascu╚Ťirea contradic╚Ťiilor interna╚Ťionale, contribuind la izbucnirea Primului R─âzboi Mondial.
R─éZBOAIELE DACO-ROMANE, denumire a celor dou─â r─âzboaie, purtate de statul dac condus de Decebal, ├«mpotriva Imp. Roman. Primul r─âzboi daco-roman (101-102). Decebal a continuat politica de ├«nt─ârire a statului dac, nerespect├ónd obliga╚Ťiile impuse de situa╚Ťia de rege clientelar Romei, ├«n urma p─âcii ├«ncheiate cu statul roman ├«n 89, amenin╚Ť├ónd st─âp├ónirea roman─â la Dun─âre. ├Än fa╚Ťa acestui pericol, Traian, ├«n fruntea a c. 13-14 legiuni, a trecut Dun─ârea, ╚Öi, prin Banat, s-a ├«ndreptat spre centrul statului dac. Profit├ónd de r─âgazul prilejuit de ├«ncetarea temporar─â a ofensivei romane, ├«n iarna anului 101/102, dacii, alia╚Ťi cu roxolanii ╚Öi unele popoare germanice, au atacat garnizoanele romane din Dobrogea. Sunt ├«ns─â ├«nfr├ón╚Ťi ├«n b─ât─âlia de la Adamclisi. ├Än prim─âvara anului 102, Traian l-a ├«nvins, la Tapae, pe Decebal, care, nevoit s─â ├«ncheie pacea, s-a obligat s─â cedeze unele teritorii, s─â renun╚Ťe la o politic─â extern─â proprie etc. ÔŚŐ Al doilea r─âzboi daco-roman (105-106). Condi╚Ťiile p─âcii din 102 fiind ├«nc─âlcate de c─âtre daci, romanii au organizat o nou─â campanie, atac├ónd din mai multe direc╚Ťii zona cet─â╚Ťilor fortificate din M-╚Ťii Or─â╚Ötiei. Dup─â c─âderea Sarmizegetusei, Decebal s-a sinucis. Dacia a fost transformat─â ├«n prov. roman─â (106).
R─éZBOAIELE ITALIENE (1494-1559), denumire a r─âzboaielor purtate ├«ntre Fran╚Ťa, pe de o parte, ╚Öi Spania ╚Öi Sf├óntul Imperiu Roman de Na╚Ťiune German─â, pe de alt─â parte, pentru suprema╚Ťie ├«n Pen. Italic─â, iar apoi ├«n V Europei. Conflictul a avut loc mai multe perioade, ├«n care succesele au alternat de o parte ╚Öi de alta. Terminat prin Pacea de la Cateau-Cambr├ęsis (1559), care a marcat instaurarea hegemoniei spaniole ├«n V Europei.
RĂZBOAIELE MEDICE, denumire a conflictelor armate desfășurate între anii 500 și 449 î. Hr. pentru hegemonie în bazinul oriental al Mării Mediterane, între statele grecești pe de o parte și Imp. Persan pe de altă parte. Terminate cu victoria grecilor. V. Grecia antică.
R─éZBOAIELE MONDIALE, denumirea celor dou─â mari conflagra╚Ťii din sec. 20. Primul R─âzboi Mondial (1914-1918), conflict armat izbucnit ca urmare a contradic╚Ťiilor intre marile puteri, ├«n lupta pentru re├«mp─âr╚Ťirea sferelor de influen╚Ť─â ╚Öi pentru acapararea de colonii ╚Öi teritorii str─âine. A ├«nceput prin ofensiva Puterilor Centrale (Germania ╚Öi Austro-Ungaria) ├«mpotriva Antantei (Fran╚Ťa, Marea Britanie ╚Öi Rusia), antren├ónd, ├«n final, 33 de ╚Ť─âri cu o popula╚Ťie de peste un miliard locuitori. A izbucnit prin atacarea Serbiei de c─âtre Austro-Ungaria (28 iul. 1914), pretext├ónd asasinarea prin╚Ťului mo╚Ötenitor al Austriei, Franz Ferdinand, la Sarajevo. Principalele ac╚Ťiuni militare s-au desf─â╚Öurat ├«n Europa, ac╚Ťiuni secundare av├ónd loc ├«n Africa, Asia ╚Öi Oc. Pacific. ├Än 1914 armatele germane au ocupat V Belgiei (aug.) ╚Öi o parte a Fran╚Ťei, fiind oprite de armatele franco-engleze pe Mama, iar ├«n E, ai oprit ofensiva rus─â prin victoriile de la Tannenberg ╚Öi Lacurile Mazuriene (sept.). La sf├ór╚Öitul lui 1914 fronturile stabiliz├óndu-se, r─âzboiul a devenit un r─âzboi de pozi╚Ťii. ├Än 1915 frontul r─âs─âritean a fost mai activ; ofensiva Puterilor Centrale s-a soldat cu ocuparea Poloniei, Lituaniei ╚Öi a Gali╚Ťiei. Ofensiva armatei italiene, intrat─â ├«n r─âzboi al─âturi de Antant─â (mai), este oprit─â ├«n Alpi. Dup─â intrarea ├«n r─âzboi a Bulgariei (oct.), al─âturi de Puterile Centrale, Serbia este ├«nfr├ónt─â ╚Öi ocupat─â, iar Antanta debarc─â trupe ├«n Grecia (oct.), form├ónd frontul de la Salonic. ├Än 1916 pe frontul de V au avut loc marile b─ât─âlii de la Verdun ╚Öi de pe Somme, iar ├«n E armata rus─â, ├«n urma ofensivei din iun.-sept., a silit armata austro-ungar─â s─â se retrag─â din Gali╚Ťia r─âs─âritean─â ╚Öi din Bucovina. La 14/26 1916, dup─â doi ani de neutralitate, Rom├ónia s-a al─âturat Antantei, care promitea terit. rom├óne╚Öti st─âp├ónite de de Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina). Dup─â c├óteva succese militare ├«n Transilvania, armata rom├ón─â ├«nfr├ónt─â pe Frontul de Sud, la Turtucaia, a fost obligat─â s─â se retrag─â. ├Än dec. 1916, trupele inamice au ocupat Capitala ╚Öi, o dat─â cu ea, aproximativ 2/3 din terit. Rom├óniei, frontul stabiliz├óndu-se la ├«nceputul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dun─ârii ╚Öi al bra╚Ťului Sf. Gheorghe. ├Än 1917, prin intrarea ├«n r─âzboi a S.U.A., Chinei ╚Öi a altor state, al─âturi de Antant─â, ╚Öansele acesteia de a ob╚Ťine victoria s-au m─ârit. Pe frontul rom├ónesc, armat─â rom├ón─â reorganizat─â a desf─â╚Öurat ofensiva de la M─âr─â╚Öti ╚Öi a zdrobit ofensiva armatei germane de la M─âr─â╚Öe╚Öti. ├Än febr. 1917, ├«n urma revolu╚Ťiei bol╚Öevice, ╚Ťarismul a fost r─âsturnat, iar ca rezultat al insurec╚Ťiei de la Petrograd (24-25 oct./6-7 nov. 1917) este instaurat─â puterea sovietic─â, Rusia fiind proclamat─â Republic─â Sovietic─â Federativ─â Socialist─â (ian. 1918). ├Än condi╚Ťiile refuzului Germaniei de a ├«ncheia o pace f─âr─â anexiuni, Rusia Sovietic─â a semnat, ├«n interesul salv─ârii revolu╚Ťiei, Tratatul de Pace de la Brest-Litovsk (3 mart. 1918). Se declan╚Öeaz─â r─âzboiul civil (1918-1922), ├«n sprijinul for╚Ťelor albgardiste intervenind Marea Britanie, Fran╚Ťa, S.U.A., Japonia ╚Öi Italia, ostile puterii sovietice. ├Än 1918 armatele Antantei trec la ofensiv─â pe toate fronturile. ├Än Balcani ele ├«nainteaz─â rapid spre Dun─âre; Bulgaria, unde izbucnise o r─âscoal─â republican─â, capituleaz─â (sept.). ├Än Austro-Ungaria au loc mi╚Öc─âri de eliberare na╚Ťional─â ╚Öi pentru transform─âri democratice ale cehilor, slovacilor, s├órbilor, croa╚Ťilor, rom├ónilor. Revolu╚Ťia din Ungaria, izbucnit─â ├«n oct., a proclamat abolirea dualismului austro-ungar, independen╚Ťa Ungariei, republic─â democratic─â; Croa╚Ťia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia s-au unit cu Serbia, form├ónd Regatul S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor, iar Cehia ╚Öi Slovacia au format Cehoslovacia. ├Än nov. a fost restabilit statul polon independent. Austro-Ungaria ├«nfr├ónt─â ╚Öi pe frontul italian a semnat armisti╚Ťiul la 3 nov., iar Germania la 11 nov. Rom├ónia, care ├«ncheiase cu Puterile Centrale, Bulgaria ╚Öi Turcia, Pacea de la Buftea-Bucure╚Öti, o denun╚Ť─â printr-un ultimatum la 27 oct./9 nov., reintr├ónd ├«n r─âzboi. ├Än ├«mprejur─ârile pr─âbu╚Öirii Imp. Habsburgic ╚Öi a ╚Ťarismului ├«n Rusia a ap─ârut posibilitatea ├«ncheierii procesului de formare a statului na╚Ťional unitar rom├ón. Basarabia, Bucovina ╚Öi Transilvania se unesc cu Rom├ónia, ca urmare a hot─âr├órilor adoptate ├«n 1918 la Chi╚Öin─âu (27 mart./9 apr.), Cern─âu╚Ťi (15/28 nov.) ╚Öi Alba Iulia (18 nov./1 dec.). Primul R─âzboi Mondial a luat sf├ór╚Öit cu victoria Antantei, concretizat─â prin sistemul de tratate de pace de la Versailles, cel mai important, cu Germania, fiind semnat la 28 iun. 1919. ├Än acest r─âzboi s-au folosit submarinele, gazele toxice (Ypres, 1916) ╚Öi avioanele. S-au pricinuit uria╚Öe pierderi umane (c. 9.700.000 mor╚Ťi ╚Öi c. 20.000.000 r─âni╚Ťi) ╚Öi materiale (evaluate la peste 278 miliarde dolari). Al Doilea R─âzboi Mondial (1939-1945), cel mai mare conflict militar, politic, economic ╚Öi diplomatic din istoria omenirii, care a cuprins ├«n final, 72 de state cu o popula╚Ťie de c. 1.700.000.000 de oameni (80% din popula╚Ťia lumii), fiind mobiliza╚Ťi sub arme 110.000.000 de oameni. A fost dezl─ân╚Ťuit de Germania, aliat─â cu Italia ╚Öi Japonia, cu scopul instaur─ârii domina╚Ťiei lor asupra lumii. La 1 sept. 1939 Germania a atacat Polonia, dezl─ân╚Ťuind r─âzboiul. Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa, de╚Öi au declarat r─âzboi Germaniei (3 sept.) n-au ├«ntreprins ac╚Ťiuni militare de anvergur─â (ÔÇ×R─âzboiul ciudatÔÇŁ), Polonia fiind ├«nfr├ónt─â ├«n 26 zile. Dup─â ce au ocupat Danemarca ╚Öi Norvegia, armatele germane au invadat Olanda, Belgia, Luxembourg ╚Öi Fran╚Ťa care, atacat─â ╚Öi de Italia (intrat─â ├«n r─âzboi la 10 iun. 1940), a semnat armisti╚Ťiul la 22 iun. 1940. Prin intrarea Italiei ├«n r─âzboi, au ├«nceput opera╚Ťiunile militare ╚Öi ├«n Africa. Prins─â ├«ntre Germania ╚Öi U.R.S.S., care ├«╚Öi delimitaser─â sferele de interese prin Pactul Molotov-Ribbentrop (23 aug. 1939), Rom├ónia s-a g─âsit izolat─â pe plan extern, lipsit─â de orice sprijin din afar─â; ├«n acest context, i-au fost impuse importante cesiuni teritoriale: Basarabia, partea de nord a Bucovinei ╚Öi ╚Ťinutul Her╚Ťa au fost anexate (iun. 1940) de U.R.S.S.; partea de NE a Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena (aug. 1940) a fost cedat─â Ungariei, iar apoi Bulgariei partea de S a Dobrogei ÔÇô Cadrilaterul (sept. 1940). La 6 sept. 1940 regele Carol al II-lea renun╚Ť─â la tron, puterea fiind preluat─â de generalul Ion Antonescu; din oct. 1940 trupele germane intr─â ├«n ╚Ťar─â. ├Än prim─âvara lui 1941, Germania ocup─â Iugoslavia ╚Öi Grecia (atacat─â anterior de Italia), instaur├óndu-╚Öi controlul ├«n Pen. Balcanic─â. La 22 iun. 1941, trupele germane, ├«nc─âlc├ónd Tratatul de neagresiune ├«ncheiat ├«ntre U.R.S.S. ╚Öi Germania ├«n 1939, au atacat prin surprindere Uniunea Sovietic─â, sper├ónd ca prin desf─â╚Öurarea ÔÇ×r─âzboiului fulgerÔÇŁ s─â o ├«nving─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului. ├Ämpreun─â cu Germania au ├«nceput opera╚Ťiuni militare ├«mpotriva Uniunii Sovietice, Rom├ónia, Finlanda, Slovacia, Ungaria ╚Öi Italia. Prin concentrarea de for╚Ťe ╚Öi amploarea b─ât─âliilor, frontul sovieto-german a devenit principalul front al r─âzboiului. ├Än primele luni, trupele germane au ocupat o mare parte a terit. U.R.S.S., dar ├«n dec. au suferit, ├«n fa╚Ťa Moscovei, prima mare ├«nfr├óngere. ├Än Extremul Orient, Japonia, care continua r─âzboiul ├«mpotriva Chinei, a atacat baza maritim─â a S.U.A. de la Pearl Harbor (7 dec. 1941), provoc├ónd intrarea S.U.A. ├«n r─âzboi. S-a constituit astfel coali╚Ťia statelor antifasciste. Un rol ├«nsemnat ├«n lupta ├«mpotriva Germaniei l-au avut mi╚Öc─ârile de rezisten╚Ť─â din ╚Ť─ârile ocupate de Reich. ├Än 1942, pe Frontul de Est ├«ncepe la 19 nov. contraofensiva de la Stalingrad, terminat─â printr-un mare dezastru pentru trupele germane ╚Öi rom├óne. Pe frontul din Extremul Orient, unde Japonia c├ó╚Ötigase p├ón─â atunci o serie de victorii, ├«ncepe contraofensiva anglo-american─â. ├Än Africa de N alia╚Ťii trec la ofensiv─â, provoc├ónd grele pierderi trupelor italo-germane (El Alamein). Anul 1943 a marcat trecerea definitiv─â a ini╚Ťiativei strategice ├«n m├óinile coali╚Ťiei antifasciste. Pe frontul r─âs─âritean, dup─â b─ât─âlia de la Kursk, ofensiva armatei sovietice sile╚Öte armatele germane la retragere. ├Än iul. 1943, armatele anglo-americane debarc─â ├«n Italia. ├Än sept. Italia iese din r─âzboi ╚Öi declar─â r─âzboi Germaniei, ceea ce provoac─â ocuparea Italiei de N ╚Öi centrale de c─âtre germani (Republica de la Sal├▓). ├Än unele ╚Ť─âri ÔÇô U.R.S.S., Iugoslavia, Italia, China ÔÇô mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â ia o amploare deosebit─â, provoc├ónd grele pierderi ocupan╚Ťilor. ├Än 1944, pe frontul de E armatele sovietice au zdrobit mari grupuri de armate germane ╚Öi, dup─â eliberarea terit. U.R.S.S., au dep─â╚Öit grani╚Ťele de stat ale acesteia, desf─â╚Öur├ónd opera╚Ťiuni militare victorioase pe terit. Poloniei, Rom├óniei, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei, Danemarcii, Norvegiei. ├Än sept., Finlanda cere armisti╚Ťiu. ├Än V, puternice for╚Ťe anglo-americane au debarcat ├«n Normandia (6 iun.) ╚Öi, ├«mpreun─â cu For╚Ťele Franceze din interior, au ├«nceput opera╚Ťiunile de eliberare a Fran╚Ťei. Anul 1944 a fost anul unor victorii hot─âr├ótoare ale coali╚Ťiei antifasciste, al insurec╚Ťiilor din Paris (aug.), Slovacia (aug.), Bulg. (sept.) ╚Öi al ofensivei for╚Ťelor de rezisten╚Ť─â antigerman─â din Iugoslavia, Grecia, Albania. ├Än oct. 1944, trupele engleze au debarcat ├«n Grecia. Rom├ónia, ├«n urma loviturii de stat de la 23 august 1944, a ├«ntors armele ├«mpotriva Germaniei, al─âtur├óndu-se coali╚Ťiei antifasciste. Schimbarea de orientare a dus la pr─âbu╚Öirea dispozitivului german din Balcani, deschiz├ónd larg calea ├«naint─ârii rapide a armatelor sovietice, gr─âbind victoria armatelor aliate ├«mpotriva Germaniei. Dup─â alungarea, la 25 oct. 1944, a tuturor trupelor hitleristo-horthyste de pe ├«ntreg teritoriul Rom├óniei trupele rom├óne au luptat al─âturi de Armata Ro╚Öie, contribuind la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei ╚Öi a unei p─âr╚Ťi din teritoriul Austriei. ├Än 1945, armatele sovietice ├«ncercuiesc Berlinul ╚Öi-l ocup─â (2 mai), dup─â lupte ├«nd├órjite. La 5 mai izbucne╚Öte insurec╚Ťia de la Praga, ora╚Öul fiind eliberat la 9 mai. ├Änfr├ónt─â, Germania capituleaz─â f─âr─â condi╚Ťii (9 mai 1945). ├Än Extremul Orient, Japonia suferea ├«nfr├óngeri importante. ├Än iun. 1945, americanii debarc─â pe terit. Japoniei, ├«n arh. Ry┼źky┼ź. ├Än aug. 1945, U.R.S.S. ├«ncepe opera╚Ťiunile militare ├«mpotriva Japoniei, ├«n Manciuria, iar la 6 ╚Öi respectiv 9 aug., S.U.A. efectueaz─â bombardamente atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima ╚Öi Nagasaki. Zdrobit─â, Japonia capituleaz─â f─âr─â condi╚Ťii la 2 sept. 1945. ├Än cel de-al Doilea R─âzboi Mondial au pierit c. 50.000.000 de oameni. ├Änc─âlc├ónd conven╚Ťiile interna╚Ťionale, Germania, Italia ╚Öi Japonia au folosit metode barbare de ducere a r─âzboiului. Hitler a dus o politic─â de exterminare a popula╚Ťiei evreie╚Öti din spa╚Ťiul german ╚Öi din terit. ocupate vremelnic (ÔÇ×HolocaustÔÇŁ). Numai ├«n lag─ârele de concentrare au pierit c. 6 mil. oameni din r├óndurile evreilor. Pierderile materiale se cifreaz─â la c. 1.384 miliarde dolari. Crimele de r─âzboi s─âv├ór╚Öite au fost condamnate la procesele de la N├╝rnberg ╚Öi T┼Źky┼Ź. Dup─â terminarea r─âzboiului s-au ├«ncheiat la Paris (febr. 1947) tratatele de pace cu Italia, Rom├ónia, Bulgaria, Ungaria ╚Öi Finlanda. Germania a fost divizat─â ├«n urma ocup─ârii ei de c─âtre for╚Ťele S.U.A., U.R.S.S., Marii Britanii ╚Öi Fran╚Ťei ╚Öi a ├«nceputului R─âzboiului rece (├«n 1949 s-au constituit cele dou─â state germane R.F.G. ╚Öi R.D.G.). ├Än sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia; ├«n 1956, ├«nceteaz─â starea de r─âzboi dintre U.R.S.S. ╚Öi Japonia. ├Än mai 1955 a fost semnat Tratatul de Pace cu Austria.
R─éZBOAIELE NAPOLEONIENE, denumirea r─âzboaielor purtate de Fran╚Ťa ├«ntre 1799 ╚Öi 1815, prin care urm─ârea s─â-╚Öi asigure hegemonia comercialo-industrial─â ╚Öi militaro-politic─â ├«n Europa. R─âzboaiele au contribuit la r─âsp├óndirea ideilor Revolu╚Ťiei franceze din 1789-1794. R.N. sunt: 1. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei II, format─â din Anglia, Rusia, Austria, Turcia, Napoli, Suedia (1789-1801), terminat─â prin Pacea de la Lun├ęville (1081), cu Austria, ╚Öi de la Amiens (1802), cu Anglia. ├Än acest r─âzboi armata francez─â a ob╚Ťinut victoria decisiv─â de la Marengo (1800). 2. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei III, format─â din Anglia, Austria, Rusia, Suedia, Napoli (1805). Fran╚Ťa ob╚Ťine, pe uscat victoriile de la Ulm (20 oct.) ╚Öi Austerlitz (2 dec.), dar este ├«nfr├ónt─â, pe mare, la Trafalgar (21 oct.), de flota englez─â, condus─â de amiralul Nelson. Austria, ├«nfr├ónt─â, ├«ncheie Pacea de la Pressburg (26 dec.). 3. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei IV, format─â din Prusia, Anglia, Rusia (1806-1807). ├Änfr├ónt─â ├«n b─ât─âliile de la Jena (1806) ╚Öi Auerst├Ądt (1806), Prusia este scoas─â din lupt─â, iar ├«n urma b─ât─âliilor de la Eylau (1807) ╚Öi Friedland (1807), Fran╚Ťa ├«ncheie Tratatul de pace cu Rusia ╚Öi Prusia la Tilsit (1807). 4. R─âzboiul cu Spania (1808-1812), declarat ├«n urma instituirii Blocadei Continentale, a m─âcinat for╚Ťele franceze, contribuind la ├«nfr├óngerea Fran╚Ťei. 5. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei V, format─â din Austria, Anglia, guvernul insurec╚Ťional al Spaniei (1809). ├Änfr├ónt─â decisiv la Wagram (1809), Austria ├«ncheie Pacea de la Sch├Ânbrunn (1809). 6. Campania ├«mpotriva Rusiei (1912), ├«n care, dup─â b─ât─âlia de la Borodino (7 sept.) ╚Öi ocuparea Moscovei, armata francez─â este nevoit─â s─â se retrag─â, suferind ├«nfr├óngerea zdrobitoare de la Berezina (26-28 oct.). 7. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei VI, format─â din Anglia, Rusia, Prusia, Suedia, Spania, Portugalia, Austria (1813). Dup─â ce a c├ó╚Ötigat b─ât─âliile de la Lutzen (2 mai) ╚Öi Bautzen (20-21 mai), armata francez─â a fost ├«nfr├ónt─â (16-19 oct.) la Leipzig (ÔÇ×B─ât─âlia na╚ŤiunilorÔÇŁ). 8. R─âzboiul ├«mpotriva Coali╚Ťiei VII, format─â din Prusia, Austria, Rusia, Anglia (1815). B─ât─âlia decisiv─â s-a dat la Waterloo (18 iun.), armata francez─â fiind ├«nfr├ónt─â de armata anglo-prusian─â.
R─éZBOAIELE OPIULUI, denumire a dou─â r─âzboaie purtate de Anglia ╚Öi Fran╚Ťa ├«mpotriva Chinei. Numele vine de la pretextul r─âzboaielor: m─âsurile prohibitive chineze ├«mpotriva comer╚Ťului cu opiu practicat de europeni ╚Öi nord-americani. ÔŚŐ Primul r─âzboi al opiului (1840-1842), purtat ├«ntre China ╚Öi Marea Britanie, s-a terminat, prin Pacea de la Nanjing (1842), cu primul tratat de ├«nrobire a Chinei. ÔŚŐ Al doilea r─âzboi al opiului (1856-1860) a fost purtat ├«ntre China, pe de o parte, ╚Öi Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa, pe de alta. R─âzboiul s-a ├«ncheiat cu tratatele de la Tianjin (1859), iar dup─â reluarea ostilit─â╚Ťilor de c─âtre puterile occidentale cu tratatele de la Beijing (1860). Dup─â terminarea r─âzboiului, statele occidentale au ajutat guvernul chinez s─â ├«n─âbu╚Öe r─âzboiul ╚Ť─âr─ânesc al taipinilor (1851-1864). ├Än timpul ╚Öi urma r.o., ╚Öi S.U.A. ╚Öi Rusia au impus Chinei tratate ├«nrobitoare.
RĂZBOAIELE PUNICE, denumirea celor trei războaie purtate de Roma antică împotriva Cartaginei (264-241, 218-201 și 149-146 î. Hr.) pentru hegemonia în bazinul occidental al Mării Mediterane. R.P. s-au terminat cu înfrângerea Cartaginei și distrugerea totală a acesteia de către romani. V. și Roma antică.
R─éZBOAIELE RELIGIOASE DIN FRAN╚ÜA (1562-1598), nume dat r─âzboaielor dintre catolici ╚Öi protestan╚Ťii calvini (numi╚Ťi ├«n Fran╚Ťa hugheno╚Ťi). Edictul de toleran╚Ť─â din 17 ian. 1562 acorda protestan╚Ťilor libertatea cultului religios, ceea ce a provocat reac╚Ťia partidei catolice. Uciderea protestan╚Ťilor calvini de la Wassy (1 mart. 1568) a declan╚Öat seria celor opt r─âzboaie, ├«ntrerupte de scurte armisti╚Ťii. Un moment dramatic al acestor confrunt─âri l-a constituit masacrarea hugheno╚Ťilor din Paris ├«n Noaptea Sf. Bartolomeu (23/24 aug. 1572). ├Än timpul luptelor au murit at├ót ducele de Guise (1550-1588), conduc─âtorul catolicilor c├ót ╚Öi al Ligii Sfinte (dec. 1588), precum ╚Öi regele Henric al III-lea asasinat la 1 aug. 1589. Henric III de Navarra, conduc─âtorul hugheno╚Ťilor ╚Öi urma╚Öul legitim (din 1572) al lui Henric III al Fran╚Ťei, ├«i succede la tron la 2 aug. 1589, ca Henric IV (├«ncoronat la 27 febr. 1594), ├«ntemeind dinastia regal─â a Bourbonilor. El ├«mbr─â╚Ťi╚Öeaz─â confesiunea catolic─â (iul. 1593), aduc├ónd pacea ├«n Regatul Fran╚Ťei. La 13 apr. 1598 Edictul din Nantes acorda libertatea cultului protestant ╚Öi garantarea drepturilor civile, juridice, politice ╚Öi militare pentru hugheno╚Ťi, ├«n regat.
R─éZBOAIELE RUSO-TURCE, denumirea conflictelor armate din sec. 18-19 ├«ntre Rusia ╚Öi Imp. Otoman, prin care prima urm─ârea s─â ob╚Ťin─â suprema╚Ťia ├«n bazinul M─ârii Negre, s─â ia locul st─âp├ónirii turce╚Öti ├«n Balcani ╚Öi s─â-╚Öi deschid─â drum spre Constantinopol. ├Än cursul istoriei au avut loc urm─âtoarele r─âzboaie ruso-turce: 1. R. r.-t. din 1711, la care a participat ╚Öi domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir. ├Äncheiat prin Pacea de la Prut (iul. 1711), dar starea de r─âzboi s-a men╚Ťinut p├ón─â ├«n 1713. 2. R. r.-t. din 1735-1739, la care a participat de partea Rusiei ╚Öi Austria, ├«ncheiat cu Pacea de la Belgrad (sept. 1739), prin care Imp. Otoman ├«napoia Rusiei fort─ârea╚Ťa Azov, demilitarizat─â. Oltenia a reintrat ├«n hotarele ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti. 3. R. r.-t. din 1768-1774, ├«ncheiat prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi, prin care Rusia a primit teritorii ├«n N ╚Öi NE M─ârii Negre ╚Öi unele cet─â╚Ťi, precum ╚Öi libertatea comer╚Ťului ├«n Marea Neagr─â ╚Öi Mediteran─â. Prevederile acestei p─âci limitau monopolul turcesc asupra comer╚Ťului ╚Ü─ârilor Rom├óne. ├Än timpul ostilit─â╚Ťilor, ╚Ü─ârile Rom├óne au fost sub administra╚Ťie provizorie militar─â rus─â, sub comanda mare╚Öalului P.A. Rumean╚Ťev. 4. R. r.-t. din 1787-1791, la care Austria a participat din nou din partea Rusiei. Prin Pacea de la Ia╚Öi, care ├«ncheia r─âzboiul, Rusia a primit terit. dintre Bugul de Sud ╚Öi Nistru ╚Öi i se recuno╚Ötea st─âp├ónirea asupra Crimeii. ├Än timpul ostilit─â╚Ťilor, Moldova a fost ocupat─â de trupele ruse, iar ╚Üara Rom├óneasc─â de cele austriece. 5. R. r.-t. din 1806-1812, ├«ncheiat prin Pacea de la Bucure╚Öti, prin care, ├«ntre alte prevederi, Rusia a anexat partea de est a Moldovei situat─â ├«ntre Prut ╚Öi Nistru (Basarabia). ├Än timpul acestui r─âzboi, Moldova ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â au fost sub administra╚Ťie provizorie militar─â rus─â. 6. R. r.-t. din 1828-1829, ├«ncheiat prin Pacea de la Adrianopol, prin care Rusia ob╚Ťinea recunoa╚Öterea st─âp├ónirii asupra ╚Ť─ârmului caucazian al M─ârii Negre, asupra unor terit. din Transcaucazia ╚Öi asupra gurilor Dun─ârii, precum ╚Öi dreptul pentru flota comercial─â rus─â de a trece nestingherit─â prin Bosfor ╚Öi Dardanele; Turcia recuno╚Ötea independen╚Ťa Greciei ╚Öi acorda o larg─â autonomie Serbiei. ├Än privin╚Ťa Moldovei ╚Öi ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, Tratatul de la Adrianopol prevedea: restituirea c─âtre ╚Üara Rom├óneasc─â a cet─â╚Ťilor de pe malul st├óng al Dun─ârii, autonomia administrativ─â pentru ambele ╚Ť─âri, alegerea pe via╚Ť─â a domnilor, care vor administra liber ╚Ťara ├«mpreun─â cu Divanul, libertatea comer╚Ťului pentru toate produsele (abolirea monopolului turcesc asupra comer╚Ťului Principatelor Rom├óne), ├«ngr─âdirea dreptului de interven╚Ťie a Turciei ├«n Principate, men╚Ťinerea ocupa╚Ťiei ruse╚Öti p├ón─â la plata desp─âgubirilor de r─âzboi de c─âtre Poart─â ╚Ö.a. ├Äntre 1828 ╚Öi 1834, Moldova ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â, au fost sub administra╚Ťia rus─â, ├«n care timp au fost elaborate ╚Öi au intrat ├«n vigoare Regulamentele Organice. 7. R. r.-t. din 1877-1878 v. R─âzboiul pentru independen╚Ť─â.
R─éZB├ôI2 (< bg., scr.) s. n. R. de ╚Ťesut, ma╚Öin─â de lucru folosit─â la fabricarea ╚Ťes─âturilor din fibre textile. Elementele constitutive ale r. de ╚Ť. sunt: sulurile pentru ├«nf─â╚Öurarea urzelii ╚Öi a ╚Ťes─âturii; dispozitivul de separare ╚Öi de dirijare a firelor de urzeal─â (fuscei, rame cu lamele etc.); i╚Ťele, ac╚Ťionate prin pedale (la r─âzboiul manual) sau prin dispozitive cu came; dispozitive Jacquard ori ratiere (la r─âzboiul mecanizat); suveicile ╚Öi dispozitivul de aruncare a lor; vatalele; ma╚Öinile ╚Öi dispozitivele de ac╚Ťionare. R. de ╚Ť. reprezint─â una dintre cele mai importante inven╚Ťii ale omului. Primele r. de ╚Ť. manuale au ap─ârut ├«n milen. 6 ├«. Hr. ├Än Antic. s-au folosit r. de ╚Ť. verticale, la care ╚Ťes─âturile se f─âceau prin ├«mpletirea manual─â a firelor de urzeal─â cu firul de b─ât─âtur─â, ├«nf─â╚Öurat pe o vergea ascu╚Ťit─â. R. de ╚Ť. orizontale, cu i╚Ťe ac╚Ťionate prin pedale pentru formarea rostului, s-au r─âsp├óndit ├«n timpul Ev. med. Primele ├«ncerc─âri de mecanizare a r. de ╚Ť. (ex. r. de ╚Ť. ale lui M. de Gennes, 1678; J. de Vaucanson, 1745 etc.) dateaz─â din perioada produc╚Ťiei manufacturiere ├«n apusul Europei, c├ónd au fost inventate unele mecanisme de aruncare a suveicii. Apari╚Ťia ├«n timpul revolu╚Ťiei industriale din Anglia a ma╚Öinii de filat (de tors) a dat un impuls pentru mecanizarea ╚Ťesutului. ├Än 1785 E. Cartwright a ob╚Ťinut patentul ╚Öi a construit primul r. de ╚Ť. mecanizat, la care suveica, i╚Ťele ╚Öi vatala erau ac╚Ťionate mecanic. Cea mai important─â inven╚Ťie apar╚Ťine lui J.M. Jacquard care ├«n 1801 a realizat mecanismul de comand─â automat─â individual─â a i╚Ťelor, ceea ce a permis ob╚Ťinerea unor ╚Ťes─âturi cu desene complicate ╚Öi variat colorate. Mai t├órziu s-au adus perfec╚Ťion─âri care au permis m─ârirea vitezei de lucru, oprirea automat─â, crearea de r. de ╚Ť. specializate etc. Mai important─â a a fost realizarea, ├«n 1889-1894, de c─âtre J.H. Northrop, a mecanismului de ├«nlocuire automat─â a ╚Ťevilor cu firul de b─ât─âtur─â din suveic─â. Aceasta, ├«mpreun─â cu mecanismul de oprire automat─â a r. de ╚Ť. ├«n caz de defec╚Ťiune ╚Öi cu mecanismul de ├«ntindere constant─â a urzelii, a permis m─ârirea num─ârului de r. de ╚Ť. supravegheate de un singur lucr─âtor p├ón─â la c. 100. ├Än prezent, ├«n afar─â de r. de ╚Ť. clasice cu suveic─â, pe care se prelucreaz─â peste 98% din totalul ╚Ťes─âturilor de pe pia╚Ťa mondial─â, se folosesc ╚Öi r. de ╚Ť. la care firul de b─ât─âtur─â este introdus cu ajutorul altor agen╚Ťi, ca: v├óna de aer sau de ap─â, baghete (tije), mici proiectile etc., cum sunt, de ex. r. de ╚Ť. Neumann, Leontiev, Maxbo, Murata, Topor etc.
R─éZB├ôI1 (< sl.) s. n. 1. Fenomen social-istoric complex, const├ónd ├«n lupta armat─â ├«ntre diferite grupuri, clase sociale ╚Öi state pentru realizarea unor interese sociale, economice ╚Öi politice; reprezint─â continuarea cu mijloace violente a politicii statului ╚Öi claselor respective, de obicei pentru controlarea unor teritorii. ÔŚŐ R. civil = lupt─â armat─â ├«n interiorul unui stat ├«ntre diverse grup─âri (politice, militare), categorii sociale etc., ├«n vederea schimb─ârii ordinii politice ╚Öi de stat sau pentru men╚Ťinerea celei existente. ÔŚŐ R. de eliberare na╚Ťional─â = lupt─â armat─â dus─â de for╚Ťele patriotice, na╚Ťionale pentru eliberarea ╚Ť─ârii de sub domina╚Ťia str─âin─â. ÔŚŐ R. de partizani = lupt─â dus─â de deta╚Öamente armate ├«n spatele frontului armatei du╚Ömane; form─â a r─âzboiului popular, ├«mpotriva unui regim politic ╚Öi a armatelor sale oficiale. V. gheril─â. ÔŚŐ R. mondial = lupt─â armat─â la care particip─â, direct sau indirect, majoritatea statelor lumii. ÔŚŐ R. ╚Ť─âr─ânesc = form─â a luptei ╚Ť─âr─ânimii ├«mpotriva exploat─ârii feudale, care prin amploare ╚Öi desf─â╚Öurare dep─â╚Öe╚Öte r─âscoala ╚Ť─âr─âneasc─â. ÔŚŐ R. rece = stare de ├«ncordare, de tensiune ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale, creat─â dup─â al Doilea R─âzboi Mondial ca urmare a conflictului dintre cele dou─â sisteme, capitalist ╚Öi comunist, care ├«ns─â nu a luat forma unui conflict armat; a luat sf├ór╚Öit ├«n 1989 prin pr─âbu╚Öirea sistemului comunist, urmat de dezmembrarea U.R.S.S. ÔŚŐ R. psihologic v. psihologic. ÔŚŐ R. total = lupt─â armat─â ├«n care statul agresor folose╚Öte toate mijloacele de distrugere, nu numai ├«mpotriva for╚Ťelor armate, ci ╚Öi ├«mpotriva ├«ntregii popula╚Ťii. ÔŚŐ Stare de r─âzboi = beligeran╚Ť─â. 2. Fig. Ne├«n╚Ťelegere, ceart─â, g├ólceav─â.
R─éZBOI DE SECESIUNE (1861-1865), denumirea R─âzboiului civil din S.U.A. purtat ├«ntre coali╚Ťia statelor din nord (aboli╚Ťioniste) ╚Öi a celor din sud (sus╚Ťin─âtoare ale sclavagismului), care s-au desprins din ÔÇ×UniuneÔÇŁ ╚Öi au format o confedera╚Ťie. ├Än urma alegerii ca pre╚Öedinte a lui A. Lincoln, cunoscut pentru convingerile sale aboli╚Ťioniste, statele din S ╚Ť─ârii s-au r─âsculat (apr. 1861) cu scopul de a men╚Ťine sclavia. Dup─â victoriile de la Gettysburg ╚Öi Vicksburg, nordi╚Ötii au silit pe rebeli s─â capituleze la Appomattox. ├Än urma r─âzboiului, sclavajul (abolit ├«nc─â de la 1 ian. 1863) a fost desfiin╚Ťat de pe ├«ntreg terit. S.U.A.
RĂZBOIUL CELOR DOUĂ ROZE, denumirea războiului civil din Anglia (1455-1485), dintre familiile nobiliare Lancaster și York. Se numea așa deoarece familia Lancaster avea ca blazon trandafirul roșu, iar familia York, trandafirul alb. În lupta de la Bosworth Field (aug. 1485), Henric Tudor, ultimul descendent al dinastiei Lancaster, unit cu o parte a partidului york, pune capăt domniei lui Richard III și întemeiază dinastia Tudor.
R─éZBOIUL CIVIL DIN SPANIA (1936-1939), r─âzboi izbucnit ├«n urma rebeliunii na╚Ťionali╚Ötilor spanioli, condu╚Öi de F. Franco, la 18 iul. 1936, ├«mpotriva Republicii Spaniole (proclamat─â ├«n 1931). Dup─â trei ani de lupte, datorit─â interven╚Ťiei Germaniei ╚Öi a Italiei, republicanii au fost ├«nfr├ón╚Ťi. Al─âturi de republicanii spanioli au luptat voluntari din ├«ntreaga lume: peste 35000 din 54 de ╚Ť─âri. Din Rom├ónia au participat combatan╚Ťi de ambele p─âr╚Ťi beligerante.
R─éZBOIUL CRIMEII (1853-1856), r─âzboi purtat ├«ntre Rusia, pe de o parte, ╚Öi Turcia, Marea Britanie, Fran╚Ťa ╚Öi Regatul Sardiniei, pe de alta. Izbucnit ca urmare a acutiz─ârii divergen╚Ťelor anglo-franco-ruse ├«n problema oriental─â, ├«n general, ╚Öi problema ├«mp─âr╚Ťirii posesiunilor Imp. Otoman aflat ├«n declin, ├«n special. ├Än primele zile ale r─âzboiului, flota rus─â a distrus la Sinope flota turc─â. Opera╚Ťiunile militare s-au desf─â╚Öurat pe Dun─âre, ├«n Transcaucazia ╚Öi ├«n Crimeea, ├«n Marea Baltic─â ╚Öi ├«n Kamceatka. Teatrul principal al r─âzboiului a fost Crimeea, unde alia╚Ťii au provocat ├«nfr├óngeri grele armatei ruse, cucerind, dup─â un ├«ndelung asediu, ora╚Öul Sevastopol (1855). R─âzboiul s-a ├«ncheiat prin Tratatul de Pace de la Paris (1856).
R─éZBOIUL DE 100 DE ANI (1337-1453), conflict armat ├«ntre Anglia ╚Öi Fran╚Ťa pentru terit. franceze st─âp├ónite de dinastia englez─â ╚Öi pentru Flandra. ├Än prima parte, Anglia a ob╚Ťinut victorii importante ├«n b─ât─âliile de la Cr├ęcy (1346) ╚Öi Poitiers (1356), ocup├ónd o mare parte a terit. Fran╚Ťei. ├Än deceniul 8 al sec. 14, francezii au reu╚Öit s─â recucereasc─â aproape toate terit., dar dup─â b─ât─âlia de la Azincourt (1415) au pierdut N Fran╚Ťei ╚Öi Parisul. Spre sf├ór╚Öit, r─âzboiul a c─âp─âtat un caracter popular, prin intrarea ├«n ac╚Ťiune a maselor sub conducerea Ioanei dÔÇÖArc ╚Öi, ca urmare, Anglia a pierdut toate posesiunile de pe terit. Fran╚Ťei, cu excep╚Ťia portului Calais, pe care l-a mai st─âp├ónit p├ón─â ├«n 1558.
R─éZBOIUL DE 7 ANI (1756-1763), r─âzboi purtat ├«ntre Marea Britanie, Prusia ╚Öi Portugalia, pe de o parte, ╚Öi Fran╚Ťa, Austria, Rusia, Suedia, Saxonia ╚Öi Spania, pe de alt─â parte. A izbucnit ca urmare a ascu╚Ťirii luptei dintre Anglia ╚Öi Fran╚Ťa pentru colonii ╚Öi a ├«n─âspririi antagonismelor dintre Prusia, pe de o parte, ╚Öi Fran╚Ťa, Austria ╚Öi Rusia, pe de alt─â parte. R─âzboiul s-a purtat, ├«n Apus, pe mare ╚Öi ├«n coloniile din America de Nord, ├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Marea Britanie, iar ├«n centrul Europei ├«ntre armatele coalizate ale Fran╚Ťei, Austriei ╚Öi Rusiei ├«mpotriva Prusiei. R─âzboiul s-a ├«ncheiat ├«n 1763 prin p─âcile de la Paris (├«ntre Fran╚Ťa ╚Öi Anglia) ╚Öi de la Hubertusburg (├«ntre Prusia, Austria ╚Öi Rusia, care-╚Öi schimbase, ├«n ultimul an la r─âzboiului, atitudinea fa╚Ť─â de Prusia). ├Än urma acestui r─âzboi a sl─âbit considerabil puterea colonial─â ╚Öi comercial─â a Fran╚Ťei, a ├«nceput suprema╚Ťia maritim─â a Marii Britanii, iar Prusia ╚Öi-a consolidat preponderen╚Ťa ├«n r├óndul statelor germane.
R─éZBOIUL DE INDEPENDEN╚Ü─é A COLONIILOR SPANIOLE DIN AMERICA (1810-1826), r─âzboi de eliberare purtat de coloniile spaniole din America ├«mpotriva metropolei. ├Än cursul r─âzboiului, care a eviden╚Ťiat calit─â╚Ťile militare ale lui Sim├│n Bol├şvar (conduc─âtorul armatelor populare din nordul Americii de Sud) ╚Öi ale lui Jos├ę de San Martin (conduc─âtorul armatelor populare din sudul Americii de Sud), ├«ntreg terit. Americii Latine (cu excep╚Ťia Cubei ╚Öi Puerto Rico-ului) a fost eliberat de sub domina╚Ťia spaniol─â, constituindu-se actualele state latino-americane. Brazilia, care era colonie portughez─â, n-a participat la acest r─âzboi; ea ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa ├«n 1822.
R─éZBOIUL DE TREIZECI DE ANI (1618-1648), r─âzboi ├«ntre principii protestan╚Ťi din Imperiul Romano-German, pe de o parte, ╚Öi principii catolici ╚Öi ├«mp─ârat, pe de alt─â parte, transformat apoi ├«ntr-un r─âzboi european general. ├Än acest r─âzboi, ├«mp─âratul urm─ârea ├«nt─ârirea Sf├óntului Imperiu Roman de Na╚Ťiune German─â sub steagul catolicismului, iar principii, f─âr─â deosebire de credin╚Ťa religioas─â, voiau s─â-╚Öi ├«nt─âreasc─â independen╚Ťa lor fa╚Ť─â de ├«mp─ârat, men╚Ťin├ónd f─âr├ómi╚Ťarea Germaniei. A ├«nceput cu r─âscoala Cehiei ├«mpotriva domina╚Ťiei habsburgice. ├Än cursul r─âzboiului s-au constituit dou─â tabere: blocul Habsburgilor (Habsburgii spanioli ╚Öi austrieci, principii catolici germani, sprijini╚Ťi de Papalitate, ╚Öi Polonia) ╚Öi coali╚Ťia antihabsburgic─â (principii protestan╚Ťi germani, Fran╚Ťa, Suedia, Danemarca, sprijinit─â de Olanda, Anglia ╚Öi Rusia). ├Än func╚Ťie de interven╚Ťia diferitelor state, r─âzboiul s-a ├«mp─âr╚Ťit ├«n patru perioade: ceh─â (1618-1624), danez─â (1625-1629), suedez─â (1630-1634) ╚Öi franco-suedez─â (1635-1648). La acest r─âzboi a participat ╚Öi Transilvania, sub conducerea principilor Gabriel Bethlen ╚Öi Gh. Rak├│czi I, ├«mpotriva Habsburgilor. R─âzboiul s-a ├«ncheiat prin p─âcile de la Osnabr├╝k ╚Öi M├╝nster (Pacea din Westfalia).
R─éZBOIUL FRANCO-PRUSIAN (1870-1871), r─âzboi purtat de Prusia ├«mpotriva Fran╚Ťei, av├ónd ca pretext candidatura unui membru al familiei Hohenzollern la tronul Spaniei. ├Änfr├ónt─â la Sedan (1-2 sept. 1870) ╚Öi Metz. Fran╚Ťa a fost nevoit─â s─â ├«ncheie Pacea de la Frankfurt am Main. R─âzboiul a avut consecin╚Ťe importante pentru istoria celor dou─â ╚Ť─âri ╚Öi a Europei; ├«n Fran╚Ťa c─âderea celui de-al Doilea Imperiu ╚Öi izbucnirea primei revolu╚Ťii proletare (Comuna din Paris), iar ├«n Germania realizarea unific─ârii acesteia ├«n jurul Prusiei.
R─éZBOIUL HISPANO-AMERICAN, primul r─âzboi pentru re├«mp─âr╚Ťirea lumii (1898), purtat ├«ntre S.U.A. ╚Öi Spania. Dezl─ân╚Ťuit de S.U.A. pentru a ocupa unele colonii spaniole, s-a ├«ncheiat cu Pacea de la Paris (dec. 1898). S.U.A. au ob╚Ťinut Filipinele, Puerto Rico, ins. Guam etc. controlul asupra Cubei, devenit─â, formal, independent─â, ╚Öi, prin aceasta, importante pozi╚Ťii strategice ├«n Atlantic ╚Öi Pacific.
R─éZBOIUL NORDULUI (1700-1721), denumirea r─âzboiului purtat de Rusia, aliat─â cu Danemarca, Saxonia ╚Öi Polonia, ├«mpotriva Suediei, ├«ncheiat cu Pacea de la Nystad. ├Änfr├ónt─â la ├«nceputul r─âzboiului ├«n lupta de l├óng─â Narva (1700), armata rus─â reorganizat─â, comandat─â de Petru I, a ├«nvins decisiv armata suedez─â condus─â de Carol XII, la Poltava, cucerind apoi cet─â╚Ťile Revel, Riga, Viborg ╚Öi ob╚Ťin├ónd astfel ie╚Öirea la Marea Baltic─â.
R─éZBOIUL PELOPONESIAC, denumirea conflictului dintre Atena ╚Öi Sparta pentru suprema╚Ťia ├«n lumea greac─â (431-404 ├«. Hr.), terminat cu victoria Spartei ╚Öi instaurarea regimului oligarhic la Atena. V. ╚Öi Grecia antic─â.
R─éZBOIUL PENTRU INDEPENDEN╚ÜA COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD (1775-1783), r─âzboi de eliberare purtat de cele 13 colonii engleze din America de Nord ├«mpotriva metropolei, care ├«mpiedica dezvoltarea lor economic─â ╚Öi politic─â. La 4 iul. 1776, reprezentan╚Ťii coloniilor au adoptat ÔÇ×Declara╚Ťia de independen╚Ť─âÔÇŁ care a proclamat crearea Republicii Statelor Unite ale Americii, primul stat independent de pe continentul american. Armata S.U.A. ╚Öi deta╚Öamente de voluntari au repurtat, sub conducerea lui George Washington, o serie de victorii asupra armatelor engleze, dintre care cele mai ├«nsemnate au fost la Saratoga (1777) ╚Öi Yorktown (1781). ├Änfr├ónt─â, Anglia a fost nevoit─â s─â recunoasc─â ├«n 1783 independen╚Ťa S.U.A.
R─éZBOIUL PENTRU INDEPENDEN╚Ü─é (1877-1878), r─âzboi ├«mpotriva turcilor, care a vut drept consecin╚Ť─â recunoa╚Öterea pe plan interna╚Ťional a independen╚Ťei Rom├óniei. Ca urmare a necesit─â╚Ťilor istorice ╚Öi ├«n ├«mprejur─ârile favorabile create de r─âscoalele din Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina (1875), Bulgaria (1876) ╚Öi declan╚Öarea unui r─âzboi ruso-turc (1877), Rom├ónia ╚Öi-a proclamat independen╚Ťa de stat (9/21 mai 1877). Conform conven╚Ťiei rom├óno-ruse din 4/16 apr. 1877, armata rus─â a trecut prin Rom├ónia ╚Öi a ocupat linia Dun─ârii p├ón─â la Olt, iar armata rom├ón─â a fost concentrat─â ├«n S Olteniei. ├Än iun. trupele ruse╚Öti au trecut Dun─ârea, ├«ncep├ónd opera╚Ťiunile militare pe terit. Imp. Otoman, Rezisten╚Ťa lui Osman Pa╚Öa la Plevna a oprit armata rus─â, determin├ónd, la cererea Rusiei, participarea armatei rom├óne la r─âzboi cu Diviziile III ╚Öi IV ╚Öi o divizie de rezerv─â, av├ónd un efectiv total de c. 38000 oameni ╚Öi 108 tunuri. Dup─â lupte grele ├«n care armata rom├ón─â, cu pre╚Ťul unor mari sacrificii, a cucerit reduta Grivi╚Ťa I (30 aug./11 sept. 1877), cetatea Rahova (9/21 nov. 1877), Plevna a fost silit─â s─â se predea prin eforturile unite ale trupelor ruso-rom├óne la 28 nov./10 dec. 1877. C─âderea Plevnei a dus la precipitarea evenimentelor militare. Trupele rom├óne asediaz─â Vidinul, iar cele ruse se ├«ndreapt─â spre Constantinopol, ├«n apropierea c─âruia ajung ├«n ian. 1878. Dup─â cucerirea ora╚Öelor Filipopol ╚Öi Adrianopol, Turcia cere armisti╚Ťiu (23 ian./4 febr.). Independen╚Ťa de stat a Rom├óniei a fost recunoscut─â pe plan interna╚Ťional prin Pacea de la San Stefano ╚Öi Congresul de la Berlin. ├Än acela╚Öi timp, prin Tratatul de pace de la Berlin, s-a restabilit autoritatea statului rom├ón asupra Dobrogei ÔÇô str─âvechi terit. rom├ónesc ce fusese cotropit de turci ├«n 1417. Concomitent, cele trei jude╚Ťe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail ╚Öi Bolgrad), care fuseser─â restituite Moldovei ├«n 1856, sunt anexate din nou Rusiei.
SI VIS PACEM, PARA BELLUM (lat.) dac─â vrei pace, preg─âte╚Öte-te de r─âzboi ÔÇô Vegetius, ÔÇ×Epitome institutionum rei militarisÔÇŁ. ├Än sens mai larg, pentru a ocroti munca pa╚Önic─â, trebuie s─â fii preg─âtit s─â te aperi de agresorul poten╚Ťial.
r─âzb├│i, r─âzboaie s. n. Conflict armat ├«ntre dou─â dou─â sau mai multe grupuri de oameni sau de state. ÔŚŐ R─âzboi ceresc = ciclu de mituri care descriu st─ârile conflictuale violente dintre divinit─â╚Ťile binelui ╚Öi ale r─âului (titanomahie, Harmagheddon, r─âzboiul lui Rama, b─ât─âlia final─â dintre Ormuz ╚Öi Ahriman), care se termin─â de obicei cu victoria for╚Ťelor binelui, dar cu consecin╚Ťe cosmice catastrofale. ÔŚŐ R─âzboi sf├ónt = una dintre categoriile de fapte obligatorii ale oamenilor, care, potrivit, unor legislatori islamici, ar face parte din ╚śaria. ÔÖŽ Fig. Ceart─â; ne├«n╚Ťelegere, vrajb─â. ÔÇô Din sl. razboj.

R─âzboi dex online | sinonim

R─âzboi definitie

Intrare: r─âzboi (vb.)
r─âzboi vb. verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: război (mașină)
r─âzboi s.n. substantiv neutru
Intrare: r─âzboi (conflict)
r─âzboi s.n. substantiv neutru
Intrare: r─âzboi-fulger
r─âzboi-fulger substantiv neutru
Intrare: R─âzboi Mondial
R─âzboi Mondial substantiv neutru