răzăluit definitie

2 intrări

13 definiții pentru răzăluit

RĂZĂLUÍ, răzăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răzui. – Din răzălău.
RĂZĂLUÍT, -Ă, răzăluiți, -te, adj. (Reg.) Răzuit. – V. răzălui.
RĂZĂLUÍ, răzăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A răzui. – Din răzălău.
RĂZĂLUÍT, -Ă, răzăluiți, -te, adj. (Reg.) Răzuit. – V. răzălui.
RĂZĂLUÍ, răzăluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A răzui. Azi... dai [varul] cu badanaua și mîne îl răzăluiești cu cuțitul. CONTEMPORANUL, VI 97.
RĂZĂLUÍT, -Ă, răzăluiți, -te, adj. Răzuit.
răzăluí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzăluiésc, imperf. 3 sg. răzăluiá; conj. prez. 3 să răzăluiáscă
răzăluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răzăluiésc, imperf. 3 sg. răzăluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. răzăluiáscă
RĂZĂLUÍ vb. v. rade, răzui.
răzăluí, răzăluiésc, vb. IV (reg.) 1. a răzui. 2. a pili.
răzăluĭ-, V. răzuĭ-.
rắzuĭ și răzuĭésc și (Mold. și) răzăluĭésc v. tr. (ung. reszelni, a răzui, ca și răzălăŭ d. reszelö și răzăș d. részes. Cu rad n’are a face!). Curăț răzînd cu cuțitu saŭ cu alt-ceva: a răzui un pește de solzĭ, a-țĭ răzui tălpile de noroĭ. Frec pe răzătoare ca să se prefacă în bucățele: a răzui hrean, morcov, ceapă.
răzălui vb. v. RADE. RĂZUI.

răzăluit dex

Intrare: răzăluit
răzăluit
Intrare: răzălui
răzălui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a