Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru răvășel

RĂVĂȘÉL, răvășele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui răvaș. – Răvaș + suf. -el.
RĂVĂȘÉL, răvășele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui răvaș. – Răvaș + suf. -el.
RĂVĂȘÉL, răvășele, s. n. Diminutiv al lui răvaș. Ea, cum ajunse sus, arătă un răvășel ce-i dase Prîslea. ISPIRESCU, L. 88. Știa însă să poarte galante răvășele, Ș-a nopților petreceri frumos să-nchipuiască. NEGRUZZI, S. II 238.
răvășél (pop.) s. n., pl. răvășéle
răvășél s. n., pl. răvășéle
RĂVĂȘÉL s. v. bilețel, codicil, scrisorică.
*codicíl n., pl. e (lat. codicillus, d. codex, codice). Adaus orĭ schimbare la un testament (vechĭ catastișel orĭ răvășel).
răvășél n., pl. e. Răvaș mic, scrisorică, bilețel. Vechĭ. Codicil.
răvășel s. v. BILEȚEL. CODICIL. SCRISORICĂ.

răvășel definitie

răvășel dex

Intrare: răvășel
răvășel substantiv neutru