Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru r─âtunde

RĂTÚND, -Ă adj. v. rotund.
RĂTÚND, -Ă adj. v. rotund.
RĂTÚND, -Ă adj. V. rotund.
ROT├ÜND2, -─é, rotunzi, -de, adj. 1. De forma unui cerc, a unei sfere, a unui disc. Tudor intr─â ├«n cortul rotund al lui Tom╚Öa. SADOVEANU, O. VII 25. Soarele rotund ╚Öi palid se prevede printre nori Ca un vis de tinere╚Ťe pintre anii trec─âtori. ALECSANDRI, P. A. 112. Codrule, frunz─â rotund─â, De mi-ai da pu╚Ťin─â umbr─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 199. ÔÖŽ (Despre dealuri, coline etc.) Cu creasta f─âr─â muchii sau col╚Ťuri; rotat. Ia╚Öul se ├«ntinde ├«n albia f─âcut─â de c├«teva dealuri rotunde, dar mai ales ├«ntre pov├«rni╚Öul Copoului ╚Öi valea b─âtut─â a ╚Öerpuitului Bahlui. C─éLINESCU, I. C. 62. Un deal rotund, ├«mbr─âcat in brazi, se culc─â ├«n fa╚Ťa apei. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 168. ÔÖŽ (Mat.; despre o curb─â plan─â sau despre o suprafa╚Ť─â) Care are toate punctele la aceea╚Öi distan╚Ť─â de un punct dat. ÔÖŽ Fig. Care se rote╚Öte de jur ├«mprejur, circular. C├«rciumarul constat─â dintr-o privire rotund─â c─â n-a r─âmas nimeni nepl─âtit. REBREANU, R. I 137. 2. (Despre fiin╚Ťe sau despre unele p─âr╚Ťi ale trupului lor) ├Ämplinit, gr─âsu╚Ť, dolofan, durduliu. Obraji rotunzi. Ôľş Al vie╚Ťii vis de aur ca un fulger, ca o clip─â-i, ╚śi-l visez, c├«nd cu-a mea m├«n─â al t─âu bra╚Ť rotund ├«l pip─âi. EMINESCU, O. I 82. 3. (Despre cifre, sume, cantit─â╚Ťi etc.) F─âr─â frac╚Ťiuni sau subdiviziuni; ├«ntreg, complet. Totalul va fi dat ├«n num─âr rotund. ÔÖŽ De o valoare important─â. Oric├«t de ieftin─â va fi fost c─âsu╚Ťa de mahala pe care ╚Öi-o va cump─âra ├«n cur├«nd, ea va trebui s─â fie pl─âtit─â cu o sum─â de bani rotund─â. C─éLINESCU, I. C. 112. Pl. ╚Öi: (m.) rotunji (ODOBESCU, S. I 390). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit ╚Öi regional) r─ât├║nd, -─â (KOG─éLNICEANU, S. 5) adj.
RĂTÚNDE vb. v. reteza, rotunji.
r─âtund a. V. rotund. [Vechiu-lat. RETUNDUS = clasic ROTUNDUS].
r─ât├║nd, -─â adj. (lat. r┼Ćt┼şndus, d. rota, roat─â; it. rotondo ╚Öi tondo, sard. tundu; lat. pop. r─Ľt┼şndus, pv. redon, vfr. reond, nfr. rond, sp. pg. redondo. Rom. ─â poate proveni din ┼Ć, ca l─âcust─â, p─âturniche din locusta, coturnix, nu numa─ş de c├«t din ─Ľ din retundus. V. rond). De forma roate─ş sa┼ş a sfere─ş: cercu, sfera, cilindru, conu ├«s figur─ş r─âtunde. Compus din lini─ş curbe: un obraz r─âtund. F─âr─â frac╚Ťiun─ş or─ş subdiviziun─ş: o sum─â r─âtund─â. ÔÇô Forma rotund, cum zic uni─ş, nu e pop., nic─ş fam.
r─âtunde vb. v. RETEZA. ROTUNJI.
rotund adj. v. GLOBULAR. SFERIC. SFERIFORM.
ROTUND adj. 1. circular, (livr.) orbicular. (Corpul descrie ├«n spa╚Ťiu o linie ~.) 2. circular, (rar) rond, (pop.) rotilat, rotocol, (reg.) rotocolit. (Un spa╚Ťiu ~.) 3. sferic, (reg.) t─ârt─âne╚Ť. (Cap ~.) 4. corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, umflat, voluminos, (pop.) trupe╚Ö, (reg.) ├«nc─âlat. (O femeie ~.) 5. buc─âlai, buc─âlat, dolofan, durduliu, gr─âsan, gr─âsuliu, gr─âsu╚Ť, plin, rotofei, (reg.) brusnat, buc─âliu, durd, (prin Olt.) v├«rlav. (Copil ~.) 6. gras, ├«mplinit, plin, rotunjit. (Bra╚Ťe ~.) 7. ├«ntreg. (O cifr─â ~.)

R─âtunde dex online | sinonim

R─âtunde definitie

Intrare: r─âtund
r─âtund
Intrare: r─âtunde
r─âtunde verb grupa a III-a conjugarea a X-a