răspânditor definitie

12 definiții pentru răspânditor

RĂSPÂNDITÓR, -OÁRE, răspânditori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist. 2. S. n. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și aștemerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. – Răspândi + suf. -tor.
RĂSPÂNDITÓR, -OÁRE, răspânditori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist. 2. S. n. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și așternerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. – Răspândi + suf. -tor.
RĂSPÎNDITÓR1, răspînditoare, s. n. Mașină care servește la împrăștierea pietrișului, a nisipului etc. pe șosele.
RĂSPÎNDITÓR2, -OÁRE, răspînditori, -oare, s. m. și f. Persoană care răspîndește sau contribuie la răspîndirea unor idei, metode, cunoștințe etc. în masele largi ale oamenilor; propagandist. El se făcu răspînditorul cărților românești. IORGA, L. II 331.
răspânditór1 (persoană) adj. m., s. m., pl. răspânditóri; adj. f., s. f. sg. și pl. răspânditoáre
răspânditór2 (mașină) s. n., pl. răspânditoáre
răspânditór adj. m., (persoană) s. m., pl. răspânditóri; f. sg. și pl. răspânditoáre
răspânditór (mașină) s. n., pl. răspânditoáre
RĂSPÂNDITÓR s., adj. popularizator, propagator, propovăduitor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoștințe folositoare.)
RĂSPÂNDITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care răspândește ceva (știri, idei etc.); popularizator, propagator; propovăduitor. /a răspândi + suf. ~tor
RĂSPÂNDITÓR2 ~oáre n. Mașină care servește la răspândirea și la așternerea materialelor necesare construcțiilor rutiere. /a răspândi + suf. ~tor
RĂSPÎNDITOR s., adj. popularizator, propagator, propovăduitor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoștințe folositoare.)

răspânditor dex

Intrare: răspânditor (adj.)
răspânditor adjectiv substantiv neutru
Intrare: răspânditor (s.m.)
răspânditor substantiv masculin substantiv neutru