răscopt definitie

2 intrări

22 definiții pentru răscopt

RĂSCOÁCE, răscóc, vb. III. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Pref. răs- + coace.
RĂSCOÁCERE, răscoaceri, s. f. Faptul de a (se) răscoace. – V. răscoace.
RĂSCÓPT, -OÁPTĂ, răscopți, -oapte, adj. Copt mai mult decât trebuie; copt tare, bine. ◊ Ouă răscoapte = ouă fierte tari. ♦ Fig. (Peior. despre oameni) Matur, trecut de prima tinerețe. ♦ Încins de soare, ars. – V. răscoace.
RĂSCOÁCE, răscóc, vb. III. Tranz. și refl. (Adesea fig.) A (se) coace mai mult decât trebuie. – Răs- + coace.
RĂSCÓPT, -OÁPTĂ, răscopți, -oapte, adj. Copt mai mult decât trebuie; copt tare, bine. ◊ Ouă răscoapte = ouă fierte tari. ♦ Fig. (Peior. despre oameni) Matur, trecut de prima tinerețe. ♦ Încins de soare, ars. – V. răscoace.
RĂSCOÁCE, răscoc, vb. III. Refl. (Despre alimente) A se coace mai mult decît trebuie, a rămîne prea mult timp expus la foc; (despre ouă) a fierbe pînă la completa coagulare (despre plante și roadele lor) a se coace prea tare (nefiind culese la timp). Grîul s-a răscopt. ◊ Fig. Deodată... răbufni o vîntoasă rece, năpustindu-se asupra tîrgului încins de arșița amiezii, dospit în miasme, răscopt de pîrjolul secetei care bîntuia țara. C. PETRESCU, A. R. 6.
RĂSCÓPT, -OÁPTĂ, răscopți, -oapte, adj. 1. (Despre alimente) Copt mai mult decît trebuie. Pită albă stă pe masă, Cum îi pita mai frumoasă: Nici necoaptă, Nici răscoaptă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 119. ◊ Ou răscopt = ou fiert pînă la completa coagulare; ou tare. În pachet, pui fripți, ouă răscoapte, prăjituri, pînișoare mici și rotunde de casă. HOGAȘ, M. N. 59. A dejunat așa de ușor: trei ouă răscoapte, o căpățînă de miel cu borș, niște stufat. CARAGIALE, O. II 169. ♦ Fig. (Despre persoane, peiorativ) Care a depășit o anumită vîrstă; matur. Perechi tinere, adeseori răscoapte, veneau acolo... și s-apucau la dans. I. BOTEZ, ȘC. 212. 2. (Despre plante și fructe) Foarte copt, prea copt. Părea un pepene mare, gălbui, răscopt. VORNIC, P. 144. Au fost dulci zarzările. Erau răscoapte. STANCU, D. 494. ♦ Ars, încins, înfierbîntat de soare. Alerga... mînînd caprele din iarba răscoaptă. DELAVRANCEA, S. 68. ◊ Fig. Erai răscopt de arșița din pod și te dureau șalele, stînd toată ziua aplecat deasupra hîrțoagelor. PAS, Z. I 273. Era într-o dis-de-dimineață spre sfîrșitul lui august, cînd pămîntul răscopt simte cu farmec roua. GALACTION, O. I 321.
răscoáce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscóc, 1 pl. răscoácem, imperf. 3 sg. răscoceá, perf. s. 1 sg. răscopséi, 1 pl. răscoápserăm; conj. prez. 3 să răscoácă; ger. răscocấnd; part. răscópt
răscoáce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscóc, perf. s. 1 sg. răscopséi, 1 pl. răscoápserăm; part. răscópt
RĂSCOÁCE vb. (înv. și reg.) a (se) scoace.
RĂSCOÁCE vb. v. dogori, încinge, înfierbânta.
RĂSCÓPT adj. tare. (Un ou ~.)
A RĂSCOÁCE răscóc tranz. A face să se răscoacă. /răs- + a coace
A SE RĂSCOÁCE se răscoáce intranz. (despre legume, fructe, unele alimente etc.) A se coace mai mult decât trebuie. /răs- + a se coace
RĂSCÓPT ~oáptă (~ópți, ~oápte) 1) v. A RĂSCOACE și A SE RĂSCOACE.Ou ~ ou fert prea mult. 2) fig. (despre persoane) Care a trecut de tinerețe și are experiență de viață. /v. a (se) răscoace
răscoace v. a coace prea mult. [Lat. RE EX și coace].
răscopt a. 1. prea copt; 2. tare: ou răscopt. [V. răscoace].
răscóc, -cópt, a -coáce v. tr. (răs- și coc). Coc saŭ ferb prea tare (vorbind de oŭă). V. scoc și crint.
răscópt, -coáptă f., pl. e (d. răscoc). Prea copt orĭ prea fert (vorbind de oŭă). V. scopt.
răscoace vb. v. DOGORI. ÎNCINGE. ÎNFIERBÎNTA.
RĂSCOACE vb. (înv. și reg.) a (se) scoace.
RĂSCOPT adj. tare. (Un ou ~.)

răscopt dex

Intrare: răscoace
răscoace verb grupa a III-a conjugarea a XI-a
Intrare: răscopt
răscopt adjectiv