RĂSCLOCÍ, pers. 3 răsclocește, vb. IV. Tranz. A cloci peste perioada normală. – Pref. răs- + cloci.

RĂSCLOCÍ, pers. 3 răsclocește, vb. IV. Tranz. A cloci peste perioada normală. – Răs- + cloci.

RĂSCLOCÍ, răsclocesc, vb. IV. Tranz. A face ca o cloșcă să înceteze de a cloci (ținînd-o legată, băgînd-o în apă etc.).

răsclocí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. răsclocéște, imperf. 3 sg. răscloceá; conj. prez. 3 să răscloceáscă

răsclocí vb., ind. prez. 3 sg. răsclocéște, imperf. 3 sg. răscloceá; conj. prez. 3 sg. și pl. răscloceáscă

RĂSCLOCÍ vb. a descloci. (A ~ o cloșcă.)

A RĂSCLOCÍ ~ésc tranz. reg. 1) (ouă) A cloci mai mult decât trebuie. 2) (cloște) A face să înceteze de a cloci. /răs- + a cloci

RĂSCLOCI vb. a descloci. (A ~ o cloșcă.)