Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru răsăritor

RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar; despre aștri) Care răsare, care este în curs de a răsări. – Răsări + suf. -tor.
RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar; despre aștri) Care răsare, care este în curs de a răsări. – Răsări + suf. -tor.
RĂSĂRITÓR, -OÁRE, răsăritori, -oare, adj. (Rar, despre aștri) Care răsare, care este în curs de a răsări. Vărsa o viorie lumină răsăritoarea lună. EMINESCU, N. 50.
răsăritór adj. m., pl. răsăritóri; f. sg. și pl. răsăritoáre
răsăritór adj. m., pl. răsăritóri; f. sg. și pl. răsăritoáre
RĂSĂRITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar (despre aștri) Care răsare; care este în curs de a răsări. /a răsări + suf. ~tor

Răsăritor dex online | sinonim

Răsăritor definitie

Intrare: răsăritor
răsăritor adjectiv