RĂRIȘÓR, -OÁRĂ, rărișori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui rar; răricel. – Rar + suf. -ișor.

RĂRIȘÓR, -OÁRĂ, rărișori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Diminutiv al lui rar; răricel. – Rar + suf. -ișor.

RĂRIȘÓR, -OÁRĂ, rărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui rar. (Adverbial) Rărișor să cercetezi (= să vizitezi) Și mai puțintel să șezi. PANN, P. V. III 4. Nuculețul mărișor, abia-nfrunzit rărișor. TEODORESCU P. P. 344.

rărișór adj. m., pl. rărișóri; f. rărișoáră, pl. rărișoáre

rărișór adj. m., pl. rărișóri; f. sg. rărișoáră, pl. rărișoáre