răposat definitie

30 definiții pentru răposat

RĂPOSÁ, răposez, vb. I. Intranz. A muri. – Lat. repausare.
RĂPOSÁT1 s. n. (Rar) Răposare. – V. răposa.
RĂPOSÁT2, -Ă, răposați, -te, adj. (Adesea substantivat) Mort. – V. răposa.
RĂPOSÁ, răposez, vb. I. Intranz. A muri. – Lat. repausare.
RĂPOSÁT1 s. n. (Rar) Răposare. – V. răposa.
RĂPOSÁT2, -Ă, răposați, -te, adj. (Adesea substantivat) Mort, defunct, decedat. – V. răposa.
RĂPOSÁ, răposez, vb. I. Intranz. (Astăzi rar) A înceta din viață, a muri. [Bătrînul] a răposat la vreo optzeci de ani. PAS, Z. I 158. Dar cînd a răposat? – Acu chiar, a răposat în brațele mele. ALECSANDRI, T. 1646. ◊ Fig. Comitetul de propagandă a răposat ieri, și iată cum. BĂLCESCU, la GHICA, A. 565.
RĂPOSÁT1 s. n. (Rar) Faptul de a răposa; moarte. Mi-e frică de răposat. PĂSCULESCU, L. P. 225.
RĂPOSÁT2, -Ă, răposați, -te, adj. (Astăzi rar) Care nu se mai află în viață; mort, defunct, decedat. Îți trimit «Fulga sau Ideal și Real» al răposatului meu amic Gr. Grandea. Citește-o. CARAGIALE, O. VII 175. N-am uitat nici pe răposatul Caraiman, veselul și priceputul staroste al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 14. Eu... am trăit șeptesprezece ani cu răposatul soțu-meu. ALECSANDRI, T. I 43. ◊ (Substantivat, subînțelegîndu-se mai ales soțul sau soția vorbitorului) Îi erau dragi lui stelele toate și-l învățase răposatul Isaia ciobanul cum le cheamă mai pe fiecare. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 104. Așa am trăit eu cu răposatul, fără să ne zicem nici dă-te mai încolo. BASSARABESCU, S. N. 86. Soția a doua este tot așa de tînără și de frumoasă cum era odinioară răposata. CARAGIALE, O. II 22.
răposá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 răposeáză
răposát2 (rar) s. n.
*răposát1 adj. m., s. m., pl. răposáți; adj. f., s. f. răposátă, pl. răposáte
răposá vb., ind. prez. 1 sg. răposéz, 3 sg. și pl. răposeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. răposeze
răposát s. n.
RĂPOSÁ vb. v. muri.
RĂPOSÁ vb. v. dormi, odihni, repauza.
RĂPOSÁT adj., s. v. mort.
A răposa ≠ a (se) naște
Răposat ≠ viu
răposá (răposéz, răposát), vb.1. (Înv.) A se odihni. – 2. A muri, a deceda. – Var. înv. răpăosa. Mr. răpăsedzu, răpăsare, megl. răpos, răpusari. Lat. rĕpausāre (Tiktin; REW 7218), cf. it. riposare, prov. repausar, fr. reposer, sp. reposar. – Der. răposat, s. m. (defunct); apusat, s. m. (defunct), probabil prin contaminare cu apus (după Drăganu, Dacor., III, 726, dintr-un lat. *appausātus).
A RĂPOSÁ ~éz intranz. (despre persoane) A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a se sfârsi; a muri; a deceda; a sucomba. /<lat. repausare
răposá, pers. 3 sg. răposeáză, vb. I (înv.) 1. a se odihni. 2. a muri, a deceda. 3. a coborî, a se opri. 4. a se rezema.
răposà v. a muri. [Lat. REPAUSARE].
răposat a. și m. mort: răposatul întru fericire.
răposát, -ă adj. și s. (lat. repausatus. V. răposez și apusat). Defunct, decedat, mort: răposatu împărat. Răposatu dumnealuĭ, expresiune respectuoasă populară despre un mort (adese-orĭ ironic): Săracu răposatu dumnealuĭ: așa ĭ-a fost cuvințelu pînă ĭ-a ĭeșit suflețelu!
răposéz v. tr. (lat. re-pausare, a se odihni de tot; it. riposare, a se odihni, a fi îngropat; fr. reposer, sp. reposar, pg. repouser. V. răpaus). Vechĭ. Las să se odihnească, odihnesc. V. intr. Mă odihnesc (și refl. a să răpăosa, ca a se repauza). Azĭ (și vechĭ). Mor, ĭes din vĭață: a răposat! – Vechĭ și -păosa, -păusa, -poosa și -pousa. Prez. ĭeŭ răpaos și răpaus.
răposa vb. v. DORMI. ODIHNI. REPAUZA.
RĂPOSA vb. a deceda, a dispărea, a se duce, a muri, a pieri, a se prăpădi, a (se) sfîrși, a se stinge, a sucomba, (livr.) a repauza, (înv. și pop.) a se săvîrși, (înv. și reg.) a se pristăvi, (înv.) a se proslăvi, (ir.) a crăpa, a plesni, (înv. și reg. ir.) a se sparge, (fig. și fam.) a se curăța, (fig.) a adormi, (livr. fig.) a expira, (înv. și pop. fig.) a pica, (înv. și reg. fig.) a se muta, a se petrece, (arg.) a o mierli.
RĂPOSAT adj., s. decedat, defunct, dispărut, mort, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. și eufemistic) pierdut, (înv. și pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvîrșit. (~ era un om matur.)
Răposatu’ s. pr. (iron.) poreclă dată postum dictatorului Nicolae Ceaușeșcu.

răposat dex

Intrare: răposa
răposa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: răposat (adj.)
răposat 1 adj. adjectiv
Intrare: răposat (s.n.)
răposat 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular