RĂMĂȘEÁLĂ, rămășeli, s. f. (Reg.) Rămășag. – Rămăși + suf. -eală.

RĂMĂȘEÁLĂ, rămășeli, s. f. (Reg.) Rămășag. – Rămăși + suf. -eală.

RĂMĂȘEÁLĂ, rămășeli, s. f. (Rar) Rămășag. Cin’ s-o pune c-un nun mare La luptă de rămășeală, Face de-o mare greșeală. TEODORESCU, P. P. 656.

rămășeálă (reg.) s. f., g.-d. art. rămășélii; pl. rămășéli

rămășeálă s. f., g.-d. art. rămășélii; pl. rămășéli

RĂMĂȘEÁLĂ s. v. pariu, prinsoare, rămășag.

rămășeală s. v. PARIU. PRINSOARE. RĂMĂȘAG.