25 definiții pentru răcoină
RĂCOÍNĂ s. f. v. răcovină. RĂCOVÍNĂ, răcovine,
s. f. 1. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori mici, albe sau albe-verzui și cu fructul o capsulă lunguiață (Galium rotundifolium).
2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe, cu petalele mai scurte decât sepalele, folosită în medicina populară (Stellaria media). [
Var.:
răcuínă, răcoínă s. f.] –
Et. nec. RĂCUÍNĂ s. f. v. răcovină. RĂCOÍNĂ s. f. v. răcovină. RĂCOVÍNĂ, răcovine,
s. f. 1. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori mici, albe sau albe-verzui și cu fructul o capsulă lunguiață (Galium rotundifolium).
2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe, cu petalele mai scurte decât sepalele, folosită în medicina populară (Stellaria media). [
Var.:
răcuínă, răcoínă s. f.] –
Et. nec. RĂCUÍNĂ s. f. v. răcovină. RĂCOÍNĂ s. f. v. rocoină. RĂCUÍNĂ s. f. v. rocoină. ROCOÍNĂ, rocoine,
s. f. Numele mai multor plante erbacee cu fructul o capsulă (Stellaria media, Alsine verna etc.). Ea la foc punea... Fir de rocoină, Măduvă de soc. COȘBUC, P. II 150. – Variante:
răcoínă (ȘEZ. XV 113),
răcuínă (HODOȘ, P. P. 107)
s. f. răcovínă s. f.,
g.-d. art. răcovínei;
pl. răcovíne
răcovínă s. f., g.-d. art. răcovínei; pl. răcovíne RĂCOVÍNĂ s. (BOT.; Stellaria media) (reg.) aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scânteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă. RĂCOVÍNĂ s. v. mierluță, rocoțea, scânteioară, scânteiuță. RĂCUÍNĂ s. (BOT.; Galium rotundifolium) sânziană, (reg.) floarea-sfântului-Ion. RĂCOVÍNĂ ~e f. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare și păroasă, cu frunze alungite, cu flori mici albe și cu fructul o capsulă. [G.-D. răcovinei] /Orig. nec. răcóină1 s.f. (reg.) pânză din care se fac saltele. rocoină f. plantă ale cării semințe sunt mult căutate de păsări și mai cu seamă de găini (Alsine media). [Și
răcoină = slav. RAKOVINA, rac și coajă de scoică].
răcovínă și
rocovínă f., pl. e (sîrb. rus. rákovina, găoace, scoĭcă, d. rak, rac). Numele unor plante numite și: 1. merluță (álsine verna, álsine caespitosa saŭ arenaria verna), care crește pin pășunĭ petroase; 2. rocoțel (stellaria media saŭ álsine media), pe ale căreĭ semințe le caută păsările și maĭ ales găinile; 3. ochișor, scînteĭuță (anagallis arvensis). – Și
-oínă. răcovină s. v. MIERLUȚĂ. ROCOȚEA. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ. RĂCOVINĂ s. (BOT.; Stellaria media) (reg.) aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scînteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă. RĂCUINĂ s. (BOT.; Galium rotundifolium) sînziană, (reg.) floarea-sfîntului-Ion. răcuínă, răcuine, s.f. – (reg.; bot.) Plantă erbacee târâtoare, cu flori albe (Anagallis arvensis L.); scânteuță: „Paștem numai răcuină / Și bem apă din fântână” (Bilțiu, 1990: 22). Se utiliza în medicina populară veterinară (Borza, 1967, 18). – Var. a lui racovină (DEX, MDA); din sl. rakovina (DER). răcuínă, -e, s.f. – (bot.) Plantă erbacee târâtoare, cu flori albe (Anagallis arvensis L.) Scânteuță: „Paștem numai răcuină / Și bem apă din fântână” (Bilțiu 1990: 22). Se utiliza în medicina populară veterinară (Borza, 1967, 18). – Din sl. rakovina (DER).
RĂCUÍNĂ s. f. Mică plantă erbacee din familia rubiaceelor, cu tulpină fragilă, frunze verticilate și flori albe sau albe-verzui, dispuse în panicule (Galium rotundifolium). Crește în păduri. Răcoină dex online | sinonim
Răcoină definitie
Intrare: răcovină
răcovină substantiv feminin