RĂȘINÓS, -OÁSĂ, rășinoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Despre arbori) Care conține, care produce rășină. 2. S. f. pl. Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse; conifere. 3. Adj. Care are aspectul și proprietățile rășinei; lipicios, cleios. – Rășină + suf. -os.

RĂȘINÓS, -OÁSĂ, rășinoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Despre arbori) Care conține, care produce rășină. 2. S. f. pl. Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse; conifere. 3. Adj. Care are aspectul și proprietățile rășinii; lipicios, cleios. – Rășină + suf. -os.

RĂȘINÓS, -OÁSĂ, rășinoși, -oase, adj. 1. (Despre copaci) Care produce rășină. Bradul este un copac rășinos. ♦ (Substantivat, f. pl.) Conifere. Deșeurile de lemn de rășinoase sînt dirijate la fabricile de celuloză. 2. Cu aspectul și proprietățile rășinii; lipicios, cleios. (Cu pronunțare regională) Albinele lucrătoare... astupă... crăpăturile (din știubei) cu o materie rîșinoasă. La TDRG. 3. (Fiz.; în expr.) Electricitate rășinoasă = sarcină electrică negativă, statică, produsă prin frecarea unui baston de rășină cu o bucată de postav.

rășinoáse s. f. pl.

rășinós adj. m., pl. rășinóși; f. rășinoásă, pl. rășinoáse

rășinoáse s. f. pl.

rășinós adj. m., pl. rășinóși; f. sg. rășinoásă, pl. rășinoáse

RĂȘINOÁSE s. pl. v. conifere.

RĂȘINÓS adj. v. argilos, cleios, clisos, lutos.

RĂȘINOÁSĂ ~e f. 1) la pl. Grup de plante lemnoase (arbori și arbuști) cu frunze aciculare și inflorescențe conice, care produc rășină (reprezentanți: bradul, zada, pinul etc.). 2) Plantă din acest grup. /răsină + suf. ~oasă

RĂȘINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre arbori) Care conține rășină; cu rășină. 2) Care produce rășină. 3) Care are aspect de rășină; asemănător cu rășina. Substanță ~oasă. /rășină + suf. ~os

rășinos a. ce produce rășină: arbore rășinos. [Lat. RESINOSUS].

rășinós, -oásă (lat. resinosus, it. sp. resinoso, pv. rozinos, fr. résineux). Care conține saŭ produce rășină: copac rășinos.

RĂȘINOASE s. pl. (BOT.) conifere (pl.). (Păduri de ~.)

rășinos adj. v. ARGILOS. CLEIOS. CLISOS. LUTOS.

RĂȘINÓS, -OÁSĂ (< rășină) adj., s. f. pl. 1. Adj. Care conține sau care produce rășină. 2. S. f. pl. (SILV.) Denumire dată unor arbori, arbuști sau subarbuști cu frunze aciculare sau solzoase, de regulă persistente, mai rar căzătoare, dispuse câte una, două sau în mănunchiuri. Inflorescențele mascule au forma unor conuri mici sau a unor mâțișori, iar cele femele sunt conuri lemnoase, pieloase sau cărnoase. Semințele unor specii de r. sunt aripate. Cele mai multe r. formează, singure sau în asociații, păduri întinse, cu o mare valoare economică. Lemnul de r. are o creștere rapidă și se folosește în construcții sau în industria hârtiei și celulozei. Printre cele mai importante specii de rășinoase se numără bradul, pinul, molidul etc. Sin. conifere. 3. Adj. Care are aspectul și proprietățile rășinii; cleios, lipicios.